Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat marți raportul trimestrial asupra inflației, subliniind că datele analizate sunt valabile până la 30 aprilie. Potrivit acestuia, inflația se află în continuare pe un trend descendent, cu un aport semnificativ venit din scăderea prețurilor la combustibili.
Totuși, dezinflația este frânată de presiuni persistente în sectorul alimentar și în cel al serviciilor, alimentate în special de costurile ridicate cu forța de muncă. „Există încă o presiune inflaționistă din partea costurilor salariale”, a declarat Isărescu, adăugând că investițiile sunt în declin accentuat.
Guvernatorul a făcut referire și la tensiunile recente de pe piața valutară, descriind luna mai drept una cu „presiuni istorice”, marcate de ieșiri masive de capital. Potrivit acestuia, instabilitatea a fost alimentată de mai mulți factori: incertitudinea generată de campania electorală, rezultatele alegerilor, demisia guvernului și, mai ales, incapacitatea Ministerului Finanțelor de a atrage finanțare imediat după scrutin.
„Nu vindem valută pe nasturi, le vindem pe lei”, a spus Isărescu.
„Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat. S-a creat o celulă de criză, a venit ministerul de Finanțe aici, s-a discutat și am găsit o soluție. S-a limitat deprecierea cursului. S-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a putea face plățile bugetare. Oricum cursul nu mai putea să fie păstrat, cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul 2 și între timp să fie dificultăți și în onorarea unor plăți publice. De ce cursul a fost relativ stabil? Cursul a fost un curs de piață și singurul lucru pe care l-a făcut Banca Națională în ultimii 3-4 ani a fost să evităm o apreciere a cursului. Deci până anul trecut, în toamnă, mai degrabă intervențiile noastre au evitat aprecierea cursului pentru două motive foarte clare: avem deficit de balanță comercială, asta mai trebuia, să mai apreciem cursul. E vorba și de celelalte efecte, în special stimularea creditului în valută. Dacă ți se apreciază moneda în felul acesta, înseamnă că atunci când iei un credit în valută plătești mai puțin la rambursare. Păi cine nu ar face asta. Creditul în valută a fost extrem de periculos, a creat și multe credite neperformante, aproape 15 ani a durat ca Banca Națională să rezolve această problemă. Acestea sunt cele 2 motive pentru care nu am lăsat cursul să se aprecieze”, a spus Isărescu.
*
Vineri, conducerea BNR a aprobat raportul despre inflație pentru luna mai 2025, care include cele mai recente informații disponibile până la finalul lunii aprilie.
Guvernatorul Mugur Isărescu a spus în februarie că BNR a revizuit prognoza de inflație pentru finalul lui 2025 la 3,8% (față de 3,5% cât estima anterior), iar pentru sfârșitul lui 2026 estimează o inflație de 3,1%.
Rata anuală a inflației a fost de 4,95%, în ianuarie 2025, în februarie a urcat la 5,2%, în martie a fost de 4,8%, iar luna trecută a fost de 4,9%.
