Rezistenţa la tratament rămâne una dintre cele mai mari provocări în oncologie, mai ales atunci când este vorba despre cancerele avansate. O echipă de cercetători propune acum o strategie care nu încearcă să evite această rezistenţă, ci să o folosească direct împotriva tumorii, prin activarea ţintită a sistemului imunitar.
Unul dintre cele mai dificile momente în tratamentul cancerului este acela în care o terapie care a funcţionat iniţial nu mai dă rezultate.
În multe tipuri de cancer metastatic, celulele maligne acumulează mutaţii care le permit să supravieţuiască şi să se răspândească, în ciuda tratamentului.
realizat de echipa condusă de oameni de ştiinţă de la Weizmann Institute of Science, propune o modalitate diferită de a aborda această problemă: folosirea mutaţiilor care dau rezistenţă tumorilor pentru a le face vizibile sistemului imunitar.
Cercetarea, publicată în revista , în luna decembrie, descrie dezvoltarea unui instrument de analiză care foloseşte algoritmi avansaţi, numit SpotNeoMet, conceput pentru a identifica sistematic mutaţiile asociate rezistenţei la tratament care apar frecvent la mai mulţi pacienţi.
Aceste mutaţii determină apariţia unor fragmente proteice specifice celulelor canceroase, numite neo-antigene, care nu sunt prezente în celulele sănătoase şi pot fi recunoscute de sistemul imunitar ca semnale de alarmă.
Pentru a testa această strategie, cercetătorii s-au concentrat pe cancerul de prostată metastatic, o boală în care majoritatea pacienţilor dezvoltă, în timp, rezistenţă la terapiile disponibile.
În colaborare cu Sheba Medical Center şi Hadassah Medical Center din Israel, precum şi cu centre medicale şi universităţi din America de Nord şi Europa, echipa a identificat trei neo-antigene care au dat rezultate promiţătoare în experimente de laborator şi în modele de cancer la şoarece.
Potrivit autorilor, aceste rezultate ar putea deschide calea către dezvoltarea unor noi imunoterapii destinate cancerului de prostată rezistent la tratament.
Autorii cercetării subliniază că studiul ilustrează un principiu general cu potenţial larg: mutaţiile care permit tumorii să evite un medicament pot deveni, prin imunoterapie ţintită, un punct vulnerabil al cancerului.
Spre deosebire de imunoterapiile personalizate pentru fiecare pacient în parte, această abordare ar putea fi aplicabilă unor grupuri mai mari de pacienţi.
