Muzeul digital al migraţiei a fost lansat la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles şi a reunit voci importante din cercetare şi diaspora. În cadrul acestui eveniment, au fost prezentate rezultatele preliminare ale cercetării asupra obiectelor biografice ale românilor din Belgia. Lumea diasporei româneşti are un nou spaţiu de memorie: Muzeul digital al migraţiei (muzeulmigratiei.ro) – dedicat păstrării memoriei afective în contextul migraţiei.
Ce a descoperit prin cercetare
„În cele câteva luni de cercetare de până acum, am observat constant că românii din Diaspora poartă cu ei un dor intens de familie şi de prieteni. Inclusiv eu. De aceea, în acest context, obiectele personale aduse din România par să se transforme din nişte simple suveniruri în nişte instrumente esenţiale în procesul de vindecare a dorului. Dar cercetarea este încă la început, aşa că mai sunt multe de documentat, de cercetat şi de aflat”, a subliniat ea.
Au fost prezenţi: Cristina Hurdubaia, doctorandă INALCO Paris şi coordonatoare a proiectului, care a prezentat rezultatele preliminare ale cercetării de teren asupra obiectelor biografice ale românilor din Belgia; Simina Bădică, Cornelia Mandu şi Dani Nancu, respondenţi ai cercetării, care au însufleţit conferinţa cu obiecte personale aduse din România în Belgia şi ale căror poveşti vor îmbogăţi în curând colecţiile online ale muzeului împreună cu celelalte poveşti adunate în timpul cercetării. Jurnaliştii Elena Stancu şi Cosmin Bumbuţ (Teleleu.eu) au completat dezbaterea despre românii din străinătate, cu o intervenţie online. Evenimentul a fost moderat de Anamaria Iuga, cercetătoare la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Icoana din bagaj – punctul de plecare al unei cercetări ample
Proiectul porneşte de la premisa că migraţia este o formă de reinventare a apartenenţei, iar fiecare bagaj ascunde un „mic muzeu personal”.
Obiectele purtate, aduse, primite, dăruite ori moştenite au fost punctul de pornire pentru o primă cercetare de antropologie derulată în Belgia în ultimele luni. Aparent modeste – de la o oglindă în care s-au reflectat patru generaţii de femei, la o oală de lut în care „ies sarmalele ca acasă”, jurnalul de război al bunicului, o cutie de bijuterii în care se află dinţii de lapte ai copiilor, un tocător de lemn de vinete care păstrează gustul verii de acasă – acestea conturează un univers afectiv al lor şi vorbesc despre cei care le poartă, despre locurile de unde vin, precum şi despre valorile sociale, culturale şi identitare care le sunt atribuite.
Muzeul digital al migraţiei face parte din proiectul-pilot „Migraţie şi patrimoniu”, (migratiesipatrimoniu.ro), conceput de Cristina Hurdubaia, ea însăşi migrantă, plecată în urmă cu patru ani din România pentru a-şi continua studiile de migraţie şi patrimoniu. În clipa în care şi-a desfăcut bagajul, Cristina a „găsit” înfăşurată într-un covor tradiţional o icoană veche de peste 100 de ani, primită de la tatăl ei în urmă cu 25 de ani.
„Am scos icoana şi am rămas blocată, pentru că nu îmi aminteam şi nu îmi amintesc nici acum momentul în care eu am pus-o în bagaj. Aşa mi-a venit ideea cercetării obiectelor biografice în contextul migraţiei: întrebându-mă dacă nu cumva şi alţi români au plecat în lume, la fel ca mine, cu obiectele de <suflet> după ei. Şi dacă da, ce poveşti au şi cum se raportează aceştia, inclusiv eu, la aceste obiecte?”
După ce documentarea i-a confirmat ipoteza, Cristina Hurdubaia s-a gândit că poveştile migraţiei românilor în Diaspora merită un loc într-un muzeu digital al migraţiei, care să fie construit pe baza unor cercetări antropologice.
Un muzeu fără pereţi
Muzeul migraţiei este un spaţiu online participativ şi colaborativ, în continuă construcţie, care înlocuieşte vitrina clasică şi pereţii cu dialogul şi colaborarea dintre migranţi, cercetători şi publicul larg. Acesta conţine:
• O arhivă digitală interactivă cu poveşti şi fotografii ale obiectelor care “vorbesc” despre migraţie, adaptare şi identitate.
• Expoziţii online tematice, care explorează fenomenul migraţiei din perspective sociale şi culturale.
• O platformă colaborativă deschisă publicului, unde fiecare vizitator poate contribui cu propria poveste de migraţie.
• Resurse de cercetare şi documentare pentru antropologi, sociologi, istorici, artişti, jurnalişti şi alte persoane interesate de patrimoniul migraţiei.
Cercetările despre obiectele biografice ale românilor din Diaspora au început în Belgia şi vor continua, în următorii ani, în toate comunităţile mari de români, în acelaşi timp cu alte subiecte de interes, ce vizează patrimoniul cultural în contextul migraţiei – precum patrimoniul lingvistic sau gastronomic -, fie că este vorba despre românii din Diaspora sau a celor reîntorşi acasă, fie că este vorba despre migranţii şi refugiaţii care au ales să trăiască în România.
Muzeul poate fi vizitat online la muzeulmigratiei.ro sau migratiesipatrimoniu.ro.
