Porţile Muzeului Luvru din Paris au fost închise luni dimineaţă din cauza unei adunări generale la care au participat aproape „400 de persoane”. Greva a fost votată „în unanimitate” de angajaţi, scrie Le Figaro.
Un panou amplasat în faţa piramidei indica „deschiderea muzeului este în prezent amânată”, au constatat jurnaliştii AFP aflaţi la faţa locului.
„Sunt foarte dezamăgit, Luvru era motivul principal pentru care am venit la Paris, pentru că voiam să vedem Mona Lisa”, celebrul tablou al lui Leonardo da Vinci, a declarat pentru AFP Minsoo Kim, 37 de ani, coreean, aflat în luna de miere cu soţia sa.
Pietra, o braziliancă de 27 de ani, aflată la Paris cu familia pentru 4 zile, s-a declarat şi ea „foarte dezamăgită” şi intenţiona să se întoarcă la prânz. „Este puţin dezamăgitor, dar, în acelaşi timp, înţeleg de ce o fac, doar că pentru noi este un moment nepotrivit”, a declarat Natalia Brown, 28 de ani, venită din Londra.
Conducerea a declarat pentru AFP că muzeul va fi închis toată ziua. Potrivit sindicatelor, o nouă adunare generală este prevăzută miercuri la ora 9.00, marţi fiind ziua de închidere săptămânală a Luvrului.
400 de angajaţi reuniţi în adunare generală
De la ora 9.00, aproximativ 400 de angajaţi, potrivit unui reprezentant CFDT la AFP, s-au reunit în adunare generală pentru a se pronunţa asupra apelului lansat de sindicate la o „grevă” împotriva „condiţiilor de muncă din ce în ce mai degradate” şi a deteriorării primirii publicului în muzeu, unul dintre cele mai vizitate din lume.
„Vizitarea Luvrului a devenit un adevărat parcurs al obstacolelor”, scriu sindicatele CGT, CFDT şi SUD în preavizul trimis la 8 decembrie ministrului Culturii, Rachida Dati.
Pentru a încerca să evite închiderea muzeului în apropierea sărbătorilor de Crăciun, săptămâna trecută au avut loc întâlniri la Ministerul Culturii cu sindicatele, dintre care una cu Rachida Dati în persoană.
În faţa sindicatelor, ministrul s-a angajat să revizuiască reducerea cu 5,7 milioane de euro a dotării publice pentru Luvru prevăzută în proiectul de lege privind bugetul pentru 2026, potrivit unor surse concordante. În 2024, muzeul a primit 98,2 milioane de euro din subvenţii de la stat.
Reorganizare forţată
În paralel cu acest conflict social, muzeul trebuie să facă faţă unei reorganizări forţate şi să continue să răspundă la întrebările privind lacunele care au permis unui comando să pună mâna pe opt bijuterii ale Coroanei, care sunt încă de negăsit.
În situaţie fragilă, preşedinta Muzeului Luvru, Laurence des Cars, va trebui să lucreze timp de câteva luni în tandem cu Philippe Jost, înaltul funcţionar responsabil cu reconstrucţia catedralei Notre-Dame, căruia Rachida Dati i-a încredinţat vineri misiunea de „reorganizare profundă a muzeului”.
„Trebuie luate măsuri indispensabile, care depăşesc cu mult siguranţa şi securitatea”, a declarat ministrul, fără a da mai multe detalii. „Orice reflecţie asupra viitorului Luvrului nu se poate limita la o abordare tehnico-organizaţională”, a reacţionat CFDT, cerând să se cunoască „perimetrul exact” al acestei misiuni.
Ministerul Culturii a precizat că misiunea lui Jost va fi îndeplinită în ianuarie şi februarie, iar primele sale recomandări sunt aşteptate „la sfârşitul lunii februarie”.
Senatorii vor continua să caute răspunsuri cu privire la disfuncţionalităţile muzeului, după ce au luat cunoştinţă de ancheta administrativă lansată în urma jafului.
Marţi, Comisia pentru Cultură a Senatului îl va audia pentru prima dată fostul preşedinte al Luvrului, Jean-Luc Martinez, care a primit în timpul dublei sale mandate (2013-2021) două audituri alarmante, care nu au avut însă efecte semnificative.
Miercuri, aceeaşi comisie o va audia din nou pe Laurence des Cars, care conduce muzeul de la sfârşitul anului 2021, pentru a înţelege în special de ce aceste două audituri au fost descoperite de actuala conducere abia după jaful din 19 octombrie.
