În ultimele zile, Muzeul Magnin din Dijon a fost în centrul atenţiei pe reţelele de socializare. Acest mic muzeu din centrul capitalei Burgundiei deţine în colecţie „Le Festin des dieux” (Festinul zeilor). Pictura, realizată de artistul olandez din secolul al XVII-lea Jan Harmensz van Bijlert, ar fi inspirat un pasaj-cheie al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, în care cântăreţul Philippe Katerine a apărut costumat în Dionysos.
În ultimele zile, Muzeul Magnin din Dijon a fost în centrul atenţiei pe reţelele de socializare. Acest mic muzeu din centrul capitalei Burgundiei deţine în colecţie „Le Festin des dieux” (Festinul zeilor). Pictura, realizată de artistul olandez din secolul al XVII-lea Jan Harmensz van Bijlert, ar fi inspirat un pasaj-cheie al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, în care cântăreţul Philippe Katerine este costumat în Dionysos.
Această lucrare, care este expusă la muzeu din 1938, atrage acum mulţi vizitatori curioşi. „Plănuisem să venim la Dijon pentru a vizita muzeul şi a fost o surpriză plăcută să aflăm că acesta are această pictură, despre care se vorbeşte foarte mult în prezent”, spune un vizitator. „Suntem doar în trecere prin Dijon şi am venit la muzeu special pentru a vedea această pictură”, mărturiseşte un turist polonez.
De la ceremonie, vizitele pe site-ul muzeului au crescut peste noapte, de la 150 la 150.000 pe zi. „În ceea ce priveşte originea acestor vizite, 45% provin din Europa şi 40% din Statele Unite. Nu am avut niciodată atât de mulţi vizitatori americani pe site-ul nostru”, explică Hélène Isnard, documentarist al Muzeului Magnin.
Pe reţelele de socializare, mulţi internauţi au văzut o asemănare între „Le Festin des dieux” şi prestaţia lui Philippe Katerine la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. „Totul a început destul de neaşteptat, dacă pot să spun aşa”, a declarat pentru AFP Leslie Weber-Robardet, responsabilă de comunicare la Musée Magnin.
„Eu personal nu am urmărit ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice 2024, dar am fost alertată pe telefon de notificări de pe diverse reţele de socializare şi atunci mi-am dat seama că s-a făcut o comparaţie între această scenă din ceremonie şi tabloul expus la muzeul Magnin”, adaugă ea.
La 26 iulie, o scenă din ceremonia de deschidere îl arăta pe actorul şi cântăreţul Philippe Katerine aproape dezbrăcat, deghizat în Dyonisos, zeul grec al vinului, în faţa unui banchet festiv. Chiar înainte de terminarea ceremoniei, secvenţa a stârnit deja critici din partea fostei deputate europene Marion Maréchal, a fostului preşedinte american Donald Trump şi a suveranistului italian Matteo Salvini, care au văzut în ea o referire la „Cina cea de Taină”. Ca şi Conferinţa Episcopală Franceză, care a criticat „scenele de batjocorire a creştinismului”.
Directorul artistic al ceremoniei, Thomas Jolly, a răspuns acestor critici spunând că nu a fost inspirat de ultima cină a lui Hristos. Regizorul a susţinut că se referea la „un mare festival păgân legat de zeii Olimpului”. La rândul său, cântăreţul Philippe Katerine a susţinut că a existat o neînţelegere cu privire la interpretare. De asemenea, el a subliniat că nu există nicio referire la tabloul lui Leonardo da Vinci „Cina cea de Taină” şi că „întotdeauna a existat o întrebare legată de Dionysos”.
„Este o lucrare inspirată de mitologie. Este vorba despre o sărbătoare care are loc în Olimp. Este nunta lui Thetis şi Peleus. Îi puteţi vedea pe Neptun, Apollo, Diana şi, bineînţeles, Bacchus, cu un ciorchine de struguri”, descrie Leslie Weber-Robardet. Muzeul nu este deloc sursa acestei comparaţii”, ne asigură ea, recunoscând că nu a putut „identifica primul utilizator de internet care a făcut această legătură”.
Tabloul este expus de mulţi ani în aceeaşi mică încăpere a muzeului, care este vizitată de puţin peste 15.000 de persoane pe an. Niciodată până acum tabloul pictorului olandez Jan van Bijlert, realizat în jurul anilor 1635-1640, nu s-a bucurat de o asemenea faimă. Muzeul apreciază această lovitură de imagine.
Cu toate acestea, în timp ce numărul de vizitatori ai site-ului a crescut, conducerea muzeului nu poate evalua dacă au crescut şi vizitele fizice.
În centrul atenţiei, muzeul are o abordare prudentă şi şi-a intensificat paza. A fost instalat un dispozitiv de protecţie a operei. „Aceasta este procedura atunci când există agitaţie cu privire la un anumit subiect. Suntem precauţi pentru că sunt lucrări fragile pe care nu vrem să le vedem deteriorate”, explică Marc-Antoine Santopaolo, secretarul general al Musée Magnin.
