Pianistul de origine română Lucian Ban şi violistul american Mat Maneri vor readuce la viaţă cântecele populare culese de Béla Bartók, reinterpretate prin filtrul jazzului contemporan, într-un proiect special ce va fi lansat în 15 mai, la Iaşi, sub egida prestigioasei case de discuri ECM Records, albumul „Transylvanian Dance”.
Lansarea va avea loc în cadrul Classix, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi, la ora 20.00.
De la melodiile de dragoste la jocurile ritualice şi cântecele de zestre, „Transylvanian Dance” va reda vibraţia autentică a folclorului transilvănean, păstrată pe cilindri de ceară Edison la începutul secolului XX, dar reimaginată aici printr-un limbaj sonor de o expresivitate tulburătoare. Vocile ţăranilor înregistrate de Bartók cu mai bine de o sută de ani în urmă îşi vor regăsi ecoul în improvizaţiile vii ale celor doi muzicieni, într-un dialog emoţionant între trecut şi prezent.
Concertul face parte din turneul internaţional de lansare a albumului, după concerte susţinute în Statele Unite şi Canada, continuat cu o serie de apariţii în Europa, la Palermo, Napoli şi Florenţa în Italia, la Paris în Franţa, şi, în mod simbolic, în România, locul de origine al cântecelor care stau la baza acestui demers artistic.Pe lângă componenta muzicală, spectacolul va include proiecţii video special create pentru acest proiect, care vor aduce în faţa publicului partiturile originale ale lui Béla Bartók şi fotografii rare, realizate chiar de compozitor în satele transilvănene în timpul campaniilor sale de cercetare etnomuzicologică.
Este un concert despre memorie, identitate şi libertate creativă, în care trecutul şi prezentul vor dansa împreună, purtând publicul într-o experienţă sonoră profundă şi hipnotică. Biletele pot fi achiziţionate online.
„Transylvanian Dance” a fost deja nominalizat pentru Best Jazz Album of 2024 de El País, cel mai important ziar al Spaniei, de All About Jazz şi Postgenre şi a fost elogiat de ziarul canadian Vancouver Sun pentru „interpretarea extraordinară”, precum şi de săptămânalul elveţian Die Weltwoche din Elveţia pentru că „face ca această muzică să strălucească din nou, Béla Bartók fiind, într-un fel, cea de-a treia prezenţă”. Albumul este prezent şi pe Europe Jazz Media Charts, unde criticul belgian Georges Briquet îl descrie drept „o apariţie discografică de excepţie ce garantează o audiţie aproape metafizică”, în timp ce radioul public Bayerische Rundfunk din Bavaria vorbeşte despre o muzică ce „deschide spaţiul şi timpul, o imersiune în istorie şi în prezent”.
Povestea cântecelor transilvane reimaginată a început în urmă cu câţiva ani, în cadrul proiectului Retracing Bartók, curatoriat de Jazz Updates în programul oficial al Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023. După ce prestigiosul National Public Radio din Statele Unite a difuzat o cronică audio incluzând fragmente din muzica lor şi o analiză rafinată a acesteia – cronică preluată de sute de radiouri locale americane – primul album, „Transylvanian Folk Songs”, a fost propulsat în celebrul top Billboard, unde a rămas timp de mai multe săptămâni. Criticul NPR Kevin Whitehead a scris despre „misterul şi claritatea cu care trio-ul infuzează cântecele tradiţionale din Transilvania, despre cum pianul cântă precum clopotele unei biserici”.
Cei doi muzicieni au continuat reimaginarea colecţiei de folclor din Transilvania prin limbajul jazzului şi al improvizaţiei pe cel mai recent album al lor, încântând audienţele din întreaga lume în spectacole de o intensitate şi emoţie ieşite din comun.
Despre violistul Mat Maneri, nominalizat la Premiile Grammy, revista All About Jazz a scris că „a schimbat felul în care lumea jazzului ascultă vioara şi viola”, iar despre pianistul Lucian Ban s-a scris în revista Downbeat că „este fără îndoială în liga majoră a pianiştilor contemporani… cu greu se găseşte cineva să-l egaleze”. Cei doi şi-au început colaborarea în 2010, în cadrul proiectului Enesco Reimagined, lansând peste 10 albume împreună şi concertând în întreaga lume.
Tandemul pianistului de origine română Lucian Ban şi al violistului american Mat Maneri este recunoscut la nivel internaţional pentru melanjul profund între folclor şi improvizaţie, pentru recontextualizările dintre muzica clasică şi jazz şi pentru căutările lor înspre un ideal de jazz cameral. Publicaţia Financial Times descrie „ţesătura complexă între sunetul unic al violei lui Mat Maneri şi pianul plin al lui Lucian Ban drept una dintre plăcerile jazzului contemporan de mai bine de un deceniu”. Cei doi muzicieni şi-au început colaborarea în 2008, în cadrul proiectului „Enesco Reimagined”, un octet cu staruri ale jazzului newyorkez ce reimagina muzica instrumentală a marelui compozitor român George Enescu. Albumul cu acelaşi nume, înregistrat la Festivalul „Enescu”, a primit o serie de premii internaţionale, elogiile presei şi a fost prezentat pe marile scene din America şi Europa.
Cei doi au continuat să lucreze împreună, debutând în duo la prestigioasa casă ECM Records cu albumul „Transylvanian Concert” în 2013, material care le-a adus consacrarea internaţională şi turnee în întreaga lume. The Guardian elogia acest album pentru „vocea originală şi frumuseţea neortodoxă”. În 2019, duetul a colaborat cu Evan Parker, una dintre vocile cheie ale avangardei europene din ultima jumătate de secol, pentru albumul „Sounding Tears”, urmat de o trilogie de albume a ansamblului microtonal al lui Mat Maneri şi de albumul „Blutopia” (All About Jazz Best Album of the Year), un cvintet cu reputatul saxofonist Alex Harding şi celebrul tubist Bob Stewart.
În 2023, cei doi muzicieni au realizat o rescriere radicală a operei „Oedipe” de George Enescu pentru un ansamblu de jazz şi doi cântăreţi, albumul „Oedipe Redux” beneficiind de o pagină întreagă dedicată în cea mai importantă publicaţie de jazz, Downbeat Magazine.
Pe parcursul unei cariere de aproape 40 de ani, Mat Maneri a redefinit sound-ul şi locul violei în jazz şi muzica improvizată. Născut în Brooklyn, în 1969, Mat Maneri şi-a câştigat o reputaţie internaţională drept unul dintre cei mai originali şi provocatori artişti ai generaţiei sale, elogiat pentru individualismul său, pentru mariajul dintre muzica microtonală şi jazz şi pentru colaborările sale cu figuri legendare ale muzicii improvizate. All About Jazz apreciază că Maneri „a schimbat felul în care lumea jazzului ascultă viola”, iar Wall Street Journal îl numeşte „virtuozul violei în jazz”.
Numit de ziarul britanic The Guardian „A name to watch” şi considerat „unul dintre cei mai talentaţi pianişti de jazz care s-au mutat la NYC” (Bruce L. Gallanter, Downtown Music Gallery), Lucian Ban şi-a câştigat renumele pe scena jazzului internaţional printr-o serie de albume şi colaborări cu nume de primă mână şi este recunoscut pentru sinteza extrem de personală între jazz şi muzica tradiţională românească, pentru reimaginarea muzicii lui George Enescu prin prisma improvizaţiei şi pentru căutarea unui ideal al jazzului cameral. Muzica sa a fost descrisă drept „un triumf al comunicării emoţionale şi muzicale” (All About Jazz), „răvăşitoare, misterioasă” (New York Times), „neortodoxă, dar fascinant de frumoasă” (The Guardian), „atemporală şi plină de viaţă” (Downbeat).