NATO va lansa o patrulă în Marea Baltică în urma deteriorării mai multor cabluri submarine, incidente suspectate că ar fi acte de sabotaj din partea Rusiei, a anunţat marţi secretarul general al alianţei, Mark Rutte, după ce liderii ţărilor NATO riverane s-au întâlnit marţi în Finlanda pentru a discuta despre modalităţile de a spori securitatea în această zonă, relatează AFP.
„Această activitate militară face parte din eforturile noastre continue de a ne consolida prezenţa maritimă şi supravegherea zonelor-cheie pentru alianţa noastră”, folosind fregate şi avioane de patrulare maritimă, a declarat secretarul general al NATO după o reuniune la Helsinki a ţărilor NATO cu ieşire la Marea Baltică.
„Nu voi intra în detalii cu privire la numărul exact de nave, deoarece acesta poate varia de la o săptămână la alta şi nu vrem să facem inamicul mai cunoscător decât este deja”, a declarat Mark Rutte în cadrul unei conferinţe de presă.
„Ceea ce este important este să folosim mijloacele militare potrivite în locurile potrivite şi la momentul potrivit pentru a descuraja viitoare acte destabilizatoare”, a adăugat el.
Mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii şi de energie au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni. Liderii şi experţii europeni suspectează acte de „război hibrid” orchestrate de Rusia.
O mică flotă de drone navale de suprafaţă va fi desfăşurată „pentru a îmbunătăţi supravegherea şi descurajarea”. Această operaţiune va continua pe durată nedeterminată, a precizat NATO într-un comunicat.
Alianţa a pus deja la dispoziţie două nave pentru a monitoriza infrastructura submarină şi „flota fantomă” a Rusiei – nave care sunt adesea îmbătrânite, slab asigurate şi operate sub pavilion străin, pe care Moscova le-ar folosi pentru a-şi transporta petrolul ocolind sancţiunile occidentale.
Petrolierele din „flota-fantomă” sunt „un câştig care permite Rusiei să poarte acest tip de război hibrid împotriva Europei şi sunt, de asemenea, (potenţiale) bombe ecologice care ne ameninţă mările”, a remarcat prim-ministrul estonian Kristen Michal.
În faţa riscurilor, preşedintele finlandez Alexander Stubb a subliniat necesitatea de a diversifica sursele de energie şi mijloacele de comunicare. „Nu putem preveni toate actele de sabotaj”, a avertizat el.
„Mai mult de 95% din traficul pe internet se face prin cabluri submarine, iar 1,3 milioane de kilometri de cablu garantează zilnic tranzacţii financiare în valoare estimată la 10.000 de miliarde de dolari”, a arătat Mark Rutte.
