Franţa şi România vor să demonstreze ”solidaritatea strategică” a NATO împotriva Rusiei prin vastul exerciţiu ”Dacian Fall”, relatează AFP.
Un pod plutitor motorizat îşi desfăşoară rampele pe mal şi îmbarcă blindate franceze şi camioane româneşti, pentru a traversa râul Mureş, în România.
O brigadă multinaţională formată şi înarmată de Franţa împreună cu contingente belgian, luxemburtghez şi spaniol îşi multiplică – în perioada 20 octombrie-13 noiembrie – manevrele, tirurile de artilerie şi cu tancul – cu muniţie reală – şi împreună cu unităţi române în vederea validării capacităţii armatei franceze de a se mobiliza rapid şi a se desfăşura în caz de criză.
Parisul desfăşoară începând din 2022, de la invazia la scară mare a Ucrainei, aproape 1.500 de militari în Romnia, în cadrul unui batalion avansat.
Acest batalion urmează să fie ridicat la nivel de brigadă – adică 5.000 de oameni -, o consolidare rapidă pe care Dacian Fall vizează să o valideze în Alianţa Nord-Atlantică.
”Trebuie să ne demonstrăm capacotatea de a ne integra într-o divizie NATO, atât la nivel de proceduri, cât şi de difuzarea ordinelor”, declară generalul Maxime Do Tran, comandantul celei de 7-a Brigăzi Blindate desfăşurată la Dacian Fall.
Naţiunile-cadru din fiecare dintre cele opt ţări de pe falncul de est al NATO – ca de exemplu Franţa în estul României – urmează să-şi demonstreze, la rândul lor această capacitate.
Acest exerciţiu are totodată o funcţie de ”semnalare” a ”solidarităţii strategice” în cadrul Alianţei, precizează comandantul.
În mai multe localităţi din România, exerciţiile se succed conform ”planurilor reale de apărare NATO”, subliniază el.
Pe râul Mureş, la Alba Iulia, în centrul României, Dacian Fall ”ne permite să ne punem în acţiune mijloacele grele din vârful spectrului şi capacitatea de a le a desfăşura departe şi rapid”, îşi exprimă bucuria căpitanul Patrice, observându-şi pompierii acostând cu dexteritate o barjă motorizată uriaşă.
Armata franceză interzice – doar cu anumite excepţii – divulgarea numelui de familie al militarilor săi.
La 200 de metri depărtare, genişti români au desfăşurat, la rândul lor, un pod, care se poate deplasa împins de ambarcaţiuni.
Piloţii utilajelor franceze şi româneşti îşi schimbă locurile în cursul unui program de schimb.
”În Europa există un curs de apă la fiecare 20-30 de kilometri. Traversarea lui este un know-how complicat, care s-a pierdut un pic, dar ruşii l-au aflat pe pielea lor, în 2022, când au fost masacraţi” încercând să treacă râul Doneţ, în estul Ucrainei, declară colonelul Jérôme Pâris, şeful detaşamentului francez de geniu.
”ÎNCEPUT DE LA ZERO”
La aproximativ 60 de kilometri nord, în mijlocul unor dealuri cu iarbă scurtă, pârjolite de soare, la Bogata, alţi genişti francezi de antrenează în ”breşare” – distrugerea unui obstacol reperat de către una dintre numeroasele drone mici cvadricoptere desfăşurate la Dacian Fall.
Mai mulţi militari desfăşoară rapid nouă metri de ”bangalore” – tuburi unplute cu explizivi – sub barajul de sârmă ghimpată, după care le detonează.
”Le putem folosi de asemenea pentru a crea o trecere într-un câmp de mine puse la sol”, declară locotenentul Enguerrand.
Generalul român Dorin Toma, care comandă trupele NATO în România şi Bulgaria, observă exerciţiul cu satisfacţie.
”A fost un efort enorm pentru a ajunge la această interoprabilitate, pentru că am început de la zero”, declară el, ”iar la sfârşitul acestui ciclu de doi ani ne aflăm într-o poziţie foarte bună”.
Acum, în opinia sa, dificultatea va fi păstrarea acestui grad de interoperabilitate, pentru că ”oamenii şi sistemele de armament se schimbă. Trebuie să păstrăm ritmul”.
Ca o coincidenţă a calendarului, Dacian Fall intervine cu continegentele sale europene după ce Statele Unite au anunţat o reducere a prezenţei lor militare pe frontul de est al Europei, prin retragerea a aproape 700 dintre cei 1.700 de militari americani desfăşuraţi în România.
”Pe plan militar, acest lucru nu schimbă nimic”, relativizează generalul Toma.
Americanii au arătat în 2022 că sunt pregătiţi să desfăşoare mijloace importante în ţară, în scurt timp, aminteşte el.
Însă, ”pe plan politic, acest lucru creează dezordine”, adaugă generalul român.
