A avea un leu acasă sau a-l expune la cafenea nu este neobişnuit în Thailanda, unde felinele au devenit un fel de accesorii, pentru că legea le permite persoanelor fizice să deţină aceste animale în propriile case. Numai că de aici decurg o mulţime de probleme, relatează AFP.
În spatele garajului său de pe o stradă oarecare din Chiang Mai, oraş din nordul Thailandei, Tharnuwarht Plengkemratch şi-a instalat animalele sale dragi: două leoaice albe şi un hibrid leu-tigru de 200 kg numit „Big George”. Bărbatul împărtăşeşte pe TikTok, unde are aproximativ trei milioane de abonaţi, viaţa de zi cu zi a celor trei mari feline ale sale, cărora „le place să se joace şi sunt afectuoase, precum câinii şi pisicile”, susţine el. „Vreau să le arăt oamenilor că leii se pot înţelege bine cu oamenii”, spune el, deşi interacţiunile sale prudente în incinta unde stă „Big George” se limitează la câteva minute.
Environmentalists are roaring with anger in Thailand. This after it became lawful to own a lion in the Southeast Asian country. Lion numbers are surging, with nearly 500 in zoos, breeding centres, pet cafés and even private homes.
— eNCA (@eNCA)
Thailanda, care permite persoanelor fizice să deţină un leu acasă, se confruntă cu o suprapopulaţie de feline domestice, dar şi cu numeroase abuzuri, agravate de reţelele sociale. Aproape 500 de exemplare sunt înregistrate în grădini zoologice, ferme de creştere, cafenele cu animale şi gospodării.
‘Absolute madness’: Thailand’s pet lion problem.
Thailand’s captive lion population has exploded in recent years, with nearly 500 registered in zoos, breeding farms, petting cafes and homes. Experts warn the trend endangers animals and humans
— AFP News Agency (@AFP)
Fenomenul pune în pericol leii şi anturajul lor uman, au avertizat specialiştii, pe fondul traficului ilegal de animale. Reţelele sociale, unde partajarea de conţinut cu majestuoasa felină produce întotdeauna efect, au agravat tendinţa, subliniază Tom Taylor, responsabil al Fundaţiei pentru Prietenii Faunei Sălbatice din Thailanda (WFFT). „Este nebunie curată”, spune el. „Este îngrozitor să ne imaginăm înspre ce va evolua situaţia peste zece ani dacă legile nu vor fi modificate”, adaugă ecologistul.
Din 2022, legea obligă proprietarii să-şi înregistreze leii de companie, să le implanteze un microcip şi să informeze autorităţile în cazul schimbării domiciliului. Dar textul nu defineşte niciun control asupra reproducerii sau asupra hibrizilor, iar cerinţele privind condiţiile de habitat rămân minime.
TRAFIC CU LEI
Naşterile speciilor prezente în sălbăticie în Thailanda, cum ar fi tigrul, trebuie raportate în termen de 24 de ore. Pentru un leu, proprietarul are la dispoziţie 60 de zile. „Este o perioadă foarte lungă”, explică Taylor. „Ce se poate face cu un pui de leu în aceste 60 de zile? Multe lucruri”, susţine el.
Expertul şi colegii săi au constatat recent o triplare a numărului de lei în captivitate, de la aproximativ 130 în 2018 la aproximativ 450 în 2024, pe baza documentării pe reţelele sociale şi a vizitelor la faţa locului.
Însă, în lipsa unor dovezi că ar mai fi în viaţă de un an, alte 350 de feline au dispărut de pe radar, probabil din cauza deceselor neînregistrate sau, „mai rău”, din cauza comerţului ilegal, potrivit lui Taylor. „Am intervievat cunoscători care ne-au dat preţurile pentru lei vii sau morţi şi ne-au spus că îi pot recupera la frontieră”, explică el.
Există numeroase dovezi privind traficul cu lei sau cu părţi ale acestora, au declarat pentru AFP mai mulţi experţi. Pe lângă Thailanda, fenomenul afectează şi Laos şi Cambodgia.
CRESCĂTORII DE LEI
Pathamawadee Janpithak, o crescătoare de animale din Thailanda în vârstă de 32 de ani, a început să comercializeze crocodili, înainte ca scăderea preţurilor la reptile să o determine să se reorienteze către lei.
Ea vinde pui de leu în vârstă de o lună pentru aproximativ 500.000 de baht (13.200 de euro). După un vârf de 800.000 de baht (21.200 de euro), piaţa s-a reajustat în funcţie de oferta devenită mai abundentă datorită dezvoltării site-urilor de reproducere.
Leii din captivitate, care consumă aproximativ două kilograme de carcase de pasăre pe zi, pot avea doi până la şase pui, o dată sau de două ori pe an.
Cele trei instalaţii controlate de Pathamawadee în Chachoengsao (centru) adăpostesc aproximativ 80 de exemplare, de la un leu impunător de nouă ani la o pereche de lei bolnavi de 8 zile, hrăniţi cu biberonul 24 de ore pe zi. Au blana albă din cauza unei mutaţii genetice. Leii albi, care sunt uneori consideraţi, în mod eronat, o subspecie „pe cale de dispariţie”, sunt populari în Thailanda. Dar numărul lor redus creşte riscul de consanguinitate şi de boli.
Pathamawadee este supărată din cauza unui pui de leu alb în vârstă de o lună, bolnav de la naştere, care nu a atras niciun cumpărător şi al cărui patrimoniu genetic este prea sărac pentru reproducere. De asemenea, este din ce în ce mai dificil să găseşti cumpărători dispuşi să respecte legea, se plânge ea.
„Înainte, oamenii puteau plăti şi pleca cu un leu. Astăzi, totul a devenit mai complicat”, explică femeia.
CAFENELE CU LEI
Crescătoarea spune că vinde aproximativ jumătate din cei 90 de pui născuţi în fiecare an în ferma sa, adesea altor crescători, din ce în ce mai înclinaţi să deschidă „cafenele cu lei”, unde clienţii pot poza şi mângâia felinele.
În apropiere de Chiang Mai, un dresor a trezit un pui de leu din somnul de prânz pentru a se juca cu un grup de turişti chinezi entuziaşti. Cafeneaua a permis AFP să filmeze interacţiunea, dar, la fel ca toate celelalte afaceri similare contactate, a refuzat o cerere de interviu.
Pathamawadee nu mai vinde cafeneelor, care au tendinţa de a scăpa de puii mici în câteva săptămâni, după ce cresc. Ea a recuperat puii traumatizaţi, care au devenit incapabili de reproducere, asigură ea.
Înmulţirea populaţiei de lei este o problemă pentru agenţia thailandeză de gestionare a parcurilor naţionale şi de conservare a faunei şi florei sălbatice (DNP), recunoaşte Sadudee Punpugdee, directorul responsabil cu protecţia faunei sălbatice.
Măsurile actuale vizează în special limitarea importului de lei, pentru ca crescătorii să se concentreze asupra populaţiei existente. „Odată cu creşterea consangvinităţii, calitatea leilor scade şi credem că cererea va scădea în consecinţă”, arată el.
O DURERE DE CAP PENTRU AUTORITĂŢI
Dar autorităţile, deja suprasolicitate, se află în faţa unor alegeri dificile privind aplicarea regulilor, cu atât mai mult cu cât animalele confiscate intră în responsabilitatea lor, spune Penthai Siriwat, de la WWF Thailanda.
„Există multe deliberări înainte de intervenţie, având în vedere costurile substanţiale”, explică ea. Proprietari precum Tharnuwarht invocă adesea preocuparea lor pentru conservare, dar aceşti lei africani din captivitate din Thailanda nu vor trăi niciodată în sălbăticie.
Khanom şi Khanun, ambii în vârstă de doi ani, trăiesc într-un sanctuar gestionat de DNP, în Suphanburi (centru), după ce au fost confiscaţi. Ei pot trăi încă cel puţin zece ani şi au nevoie de îngrijitori specializaţi, hrană şi îngrijire. „Bunăstarea psihică şi fizică a animalelor trebuie să fie întotdeauna pe primul plan”, explică medicul veterinar şef al sanctuarului, Natanon Panpeth.
The number of captive in has tripled in 7 years — driven by the exotic pet trade and photo prop industry. These endure a lifetime of suffering.
We urge a ban on private ownership and public contact.
Read more:— Wildlife Friends Foundation Thailand (@WFFThailand)
Statele Unite şi Emiratele Arabe Unite au interzis deţinerea felinelor mari în ultimii ani, iar Thailanda urmează să-şi revizuiască legislaţia în curând. Sadudee speră la o înăsprire a legilor existente, chiar dacă este puţin probabil ca deţinerea felinelor să fie interzisă în acest moment. „Animalele sălbatice aparţin naturii. Există multe alte animale pe care le putem avea ca animale de companie”, pledează el.
