Preşedintele Donald Trump îl va primi miercuri pe Benjamin Netanyahu la Casa Albă şi este de aşteptat ca premierul israelian să facă presiuni pentru ca negocierile SUA cu Iranul să abordeze, dincolo de programul nuclear al Teheranului, şi restricţii asupra arsenalului de rachete al republicii islamice, precum şi alte ameninţări la adresa securităţii. Între timp, după ce a ameninţat că va trimite un al doilea portavion în regiune, preşedintele american a vorbit la telefon cu emirul Qatarului despre „dezescaladare” şi „stabilitate regională”. SUA au în Qatar cea mai mare bază din regiune, iar imagini din satelit au arătat că aici, în ianuarie, forţele americane au instalat rachete în lansatoare montate pe camioane, pe fondul tensiunilor crescânde cu Iranul, relatează Reuters.
La a şaptea întâlnire cu Trump de la revenirea preşedintelui la putere în urmă cu aproape 13 luni, premierul israelian Benjamin Netanyahu va încerca, pe fondul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, să influenţeze următoarea rundă de discuţii ale SUA cu Iranul, după negocierile pe tema strict legată de potenţialul nuclear al ţării care au avut loc vinerea trecută în Oman.
Între timp, miercuri, la Doha, s-a anunţat că emirul Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad al-Thani, şi preşedintele SUA, Donald Trump, au discutat într-o convorbire telefonică despre eforturile de dezescaladare şi stabilitate regională, în timp ce Washingtonul şi Teheranul caută soluţii diplomatice pentru programul nuclear al Iranului.
Convorbirea telefonică a avut loc înaintea întâlnirii dintre Trump şi Netanyahu.
QATARUL, UN ACTOR IMPORTANT
Qatarul s-a angajat în eforturi diplomatice cu aliaţii regionali pentru a atenua tensiunile dintre Washington şi Teheran, cu scopul de a îndepărta ameninţarea unei confruntări militare între adversarii de lungă durată.
Ali Larijani, consilier al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a sosit miercuri în Qatar şi urma să se întâlnească cu emirul, în timp ce Washingtonul şi Teheranul se pregătesc să reia negocierile.
SUA şi Iranul au purtat discuţii indirecte în Oman săptămâna trecută, care, potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, au permis Teheranului să evalueze seriozitatea Washingtonului şi au arătat un consens suficient pentru continuarea diplomaţiei.
Emirul Qatarului şi Trump au discutat despre „sprijinirea eforturilor diplomatice menite să rezolve criza prin dialog şi mijloace paşnice”, a declarat Amiri Diwan (organismul suveran şi biroul administrativ al emirului).
Doha a mediat, de asemenea, între Israel şi Hamas în războiul din Gaza, alături de SUA şi Egipt.
TRUMP PĂSTREAZĂ AMENINŢAREA CU O ACŢIUNE MILITARĂ ÎN IRAN
Trump a ameninţat că va lansa atacuri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord, iar Teheranul a răspuns cu promisiuni de represalii, alimentând temerile unui război regional mai amplu.
Preşedintele şi-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri acordate marţi, spunând că, deşi el crede că Iranul doreşte să încheie un acord, va lua „măsuri foarte dure” dacă acesta va refuza.
Trump a declarat pentru Fox Business că un acord bun cu Iranul ar însemna „fără arme nucleare, fără rachete”, dar nu a dat detalii, iar într-un interviu acordat Axios a spus că ia în considerare trimiterea unui al doilea grup de atac cu portavion, ca parte a unei concentrări masive de forţe americane în apropierea Iranului.
NETANYAHU S-A ÎNTÂLNIT CU WITKOFF ŞI KUSHER
Pe de altă parte, Israelul este îngrijorat că SUA ar putea urmări un acord nuclear limitat cu Iranul, care nu ar include restricţii asupra programului de rachete balistice al Iranului sau încetarea sprijinului iranian pentru grupurile armate aliate, precum Hamas şi Hezbollah.
„Îi voi prezenta preşedintelui percepţia noastră asupra principiilor negocierilor”, a declarat Netanyahu reporterilor înainte de a pleca în SUA.
Cei doi ar putea discuta şi despre o eventuală acţiune militară, în cazul în care diplomaţia dintre SUA şi Iran eşuează, potrivit unei surse Reuters.
După sosirea la Washington, marţi seara, Netanyahu s-a întâlnit cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, şi cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, care a condus echipa SUA la negocierile cu Iranul, potrivit unei postări pe X a ambasadorului Israelului la Washington, Michael Leiter.
GAZA, DE ASEMENEA, PE AGENDA
Pe agenda discuţiilor se va afla şi Gaza, Trump urmărind să promoveze acordul de încetare a focului la a cărui negociere a ajutat. Progresul planului său în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului şi a reconstrui enclava palestiniană distrusă a stagnat, rămânând diferenţe mari în ceea ce priveşte paşii complecşi pe care îi prevede, inclusiv dezarmarea Hamas, în timp ce trupele israeliene se retrag în etape.
„Continuăm să colaborăm strâns cu aliatul nostru Israel pentru a pune în aplicare acordul istoric de pace al preşedintelui Trump pentru Gaza şi pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, când a fost întrebată despre priorităţile SUA pentru întâlnire.
Vizita lui Netanyahu, programată iniţial pentru 18 februarie, a fost devansată pe fondul reînnoirii contactelor SUA cu Iranul. Ambele părţi au declarat la întâlnirea de săptămâna trecută din Oman că aceasta a fost pozitivă şi că se aşteaptă în curând noi discuţii.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat săptămâna trecută, înaintea reuniunii din Oman, că discuţiile vor trebui să includă raza de acţiune a rachetelor iraniene, sprijinul acordat grupurilor aliate şi tratamentul aplicat propriului popor. Dar Iranul, care a exclus orice restricţii asupra rachetelor sale, a declarat că discuţiile de vineri s-au limitat la problemele nucleare.
Trump a fost vag în privinţa extinderii negocierilor. El a declarat marţi pentru Axios că este „evident” că orice acord va viza programul nuclear al Iranului, dar că el consideră posibilă şi abordarea temei stocurilor de rachete ale Teheranului.
Iranul susţine că activităţile sale nucleare au scopuri paşnice, în timp ce SUA şi Israelul l-au acuzat de eforturi de a dezvolta arme nucleare.
În iunie anul trecut, SUA s-au alăturat atacurilor Israelului asupra instalaţiilor nucleare iraniene în timpul unui război de 12 zile.
Israelul a provocat, de asemenea, pagube importante apărării aeriene şi arsenalului de rachete al Iranului. Însă, potrivit a doi oficiali israelieni, au existat semne ale unei încercări de a restabili aceste capacităţi, pe care Israelul le consideră o ameninţare strategică.
Trump, la rândul său, a ameninţat luna trecută că va interveni militar în timpul represiunii sângeroase a protestelor antiguvernamentale din Iran, dar în cele din urmă s-a abţinut.
TENSIUNI ÎNTRE TRUMP ŞI NETANYAHU?
Influenţa regională a Teheranului a fost slăbită de atacul Israelului din iunie, precum şi de loviturile date aliaţilor iranieni – de la Hamas în Gaza la Hezbollah în Liban, Houthi în Yemen şi miliţiile din Irak şi până la înlăturarea fostului preşedinte sirian Bashar al-Assad, aliatul apropiat al Iranului.
Însă Israelul este precaut în privinţa reconstrucţiei inamicilor săi după ce aceştia au suferit pierderi grele în războiul pe mai multe fronturi declanşat de atacul transfrontalier al Hamas din octombrie 2023 asupra sudului Israelului.
Deşi Trump şi Netanyahu au fost în mare parte pe aceeaşi lungime de undă, iar SUA rămân principalul furnizor de arme al Israelului, discuţiile de miercuri pot duce la apariţia unor tensiuni.
O parte din planul lui Trump pentru Gaza oferă perspectiva unui eventual stat palestinian – lucru la care Netanyahu şi coaliţia sa, cea mai de dreapta din istoria Israelului, s-au opus de mult timp.
Duminică, cabinetul de securitate al lui Netanyahu a autorizat măsuri care ar facilita cumpărarea de terenuri de către coloniştii israelieni în Cisiordania ocupată, acordând în acelaşi timp Israelului puteri mai largi în ceea ce palestinienii consideră a fi inima unui viitor stat. Decizia israeliană a atras condamnarea internaţională.
„Sunt împotriva anexării”, a declarat Trump pentru Axios, reiterându-şi poziţia cu privire la această chestiune. „Avem destule lucruri la care să ne gândim acum”, a adăugat el.
IMAGINI DIN SATELIT ARATĂ MIŞCĂRI ÎN BAZA AMERICANĂ DIN QATAR
Forţele americane din Al-Udeid, Qatar, cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, au instalat rachete în lansatoare montate pe camioane, pe fondul tensiunilor crescânde cu Iranul care se înregistrează din ianuarie, potrivit unei analize Reuters a imaginilor din satelit. Asta înseamnă că rachetele pot fi deplasate mai rapid.
Decizia de a păstra rachetele Patriot în camioane mobile, în loc de staţii de lansare semi-statice – ceea ce înseamnă că acestea pot fi desfăşurate rapid pentru a lovi sau pot fi mutate în scop defensiv în cazul unui atac iranian – arată cum riscurile au crescut odată cu intensificarea tensiunilor, notează Reuters.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat că va bombarda Iranul din cauza programelor sale nucleare şi de rachete balistice, a sprijinului acordat grupurilor aliate din Orientul Mijlociu şi a reprimării disidenţei interne, dar negocierile pentru evitarea unui război continuă.
Există, de asemenea, baze americane în Irak, Iordania, Kuweit, Arabia Saudită, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Oman, Turcia şi pe insula Diego Garcia din Oceanul Indian.
Gărzile Revoluţionare Iraniene au avertizat că, în cazul unor atacuri asupra teritoriului iranian, ar putea riposta împotriva oricărei baze americane.
O comparaţie între fotografiile satelitare de la începutul lunii februarie şi cele realizate în ianuarie arată o acumulare recentă de avioane şi alte echipamente militare în întreaga regiune, a declarat William Goodhind, analist de imagini criminalistice la Contested Ground. La al-Udeid, rachetele Patriot erau vizibile la începutul lunii februarie montate pe camioane tactice cu mobilitate extinsă (HEMTT) M983, a spus Goodhind.
„Decizia de a face acest lucru conferă rachetelor Patriot o mobilitate mult mai mare, ceea ce înseamnă că pot fi mutate într-un loc alternativ sau repoziţionate cu o viteză mai mare”, a spus el.
Marţi nu era clar dacă rachetele se aflau încă în HEMTT-uri. Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.
FORŢELE IRANULUI
Iranul afirmă că şi-a refăcut stocurile de rachete după două săptămâni de conflict vara trecută, când Israelul a bombardat instalaţiile sale nucleare şi alte ţinte militare, o campanie la care Statele Unite s-au alăturat târziu.
Iranul are complexe subterane de rachete lângă Teheran, precum şi la Kermanshah, Semnan şi lângă coasta Golfului.
Portavionul iranian IRIS Shahid Bagheri era vizibil în fotografiile satelitare din 27 ianuarie, la aproximativ 5 km de Bandar Abbas. Era vizibil şi în apropierea Bandar Abbas pe 10 februarie.
Imaginea satelitară arată nava Shahid Bagheri, un portavion iranian pentru drone, în largul coastei Bandar Abbas, Iran, 1 februarie 2026. 2026 PLANET LABS PBC/Handout via REUTERS Achiziţionaţi drepturile de licenţă, deschide o filă nouă
SITUAŢIA FORŢELOR AMERICANE
AL-UDEID, QATAR: Imaginile din 1 februarie arătau un avion de recunoaştere RC-135, trei avioane C-130 Hercules, 18 avioane KC 135 Stratotankers şi şapte avioane C-17. Pe 17 ianuarie erau 14 avioane Stratotankers şi două avioane C-17.
Până la 10 sisteme de apărare aeriană MIM-104 Patriot erau parcate în HEMTT-uri.
MUWAFFAQ, IORDANIA: Imaginile din 2 februarie dintr-o locaţie din Muwaffaq au arătat 17 avioane de luptă F15-E, 8 avioane A-10 Thunderbolt, patru C-130 şi patru elicoptere neidentificate. Imaginile din 16 ianuarie erau de rezoluţie scăzută şi nu a fost posibilă identificarea tuturor aeronavelor de acolo.
Imaginile din 2 februarie dintr-o a doua locaţie din Muwaffaq arătau un C-17 şi un C-130, precum şi patru avioane de război electronic EA-18G Growler. Imaginile din acea locaţie din 25 ianuarie nu arătau niciun avion.
ALTE BAZE: La baza Prince Sultan din Arabia Saudită, imaginile din 2 februarie arătau un avion C-5 Galaxy şi un avion C-17. Imaginile din 6 decembrie arătau cinci avioane care păreau a fi C-130.
Imaginile satelitare din 6 februarie arătau cu şapte avioane mai mult decât fuseseră observate pe 31 ianuarie la Diego Garcia, în Oceanul Indian.
Imaginile realizate pe 25 ianuarie şi 10 februarie arătau o creştere a numărului de avioane la baza Dukhan din Oman.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat marţi că ia în considerare trimiterea unui al doilea portavion în Orientul Mijlociu, chiar dacă Washingtonul şi Teheranul se pregătesc să reia negocierile menite să prevină un nou conflict. Prima rundă de discuţii a avut loc după ce Trump a poziţionat un portavion în regiune, stârnind temeri privind o nouă acţiune militară.
Trump, care s-a alăturat campaniei de bombardamente israeliene de anul trecut şi a lovit instalaţiile nucleare iraniene, a ameninţat luna trecută că va interveni militar în timpul represiunii sângeroase a guvernului împotriva protestelor naţionale din Iran, dar în cele din urmă s-a abţinut.
În interviurile acordate presei israeliene, Trump a declarat că Statele Unite vor trebui să ia „măsuri foarte dure” dacă nu se ajunge la un acord cu Iranul. „Fie ajungem la un acord, fie va trebui să facem ceva foarte dur”, a declarat el, potrivit Channel 12 din Israel.
Data şi locul următoarei runde de negocieri între SUA şi Iran nu au fost încă anunţate.
