Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, că în zona de dezinformare încă nu suntem bine, pentru că nu avem acele mecanisme de detectare automată a campaniilor de dezinformare, el arătând că modul în care instituţiile statului comunică, prin raportare la peisajul comunicaţional, nu este deloc structurat. Şeful statului a mai spus că interfaţa dintre stat şi cei care trebuie să îl folosească este de multe ori deficitară.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat în cadrul Summitului pentru guvernanţă digitală 2025, despre Strategia Naţională de Apărare a Ţării, că în acest interval de zece zile, cât a fost Strategia pusă în dezbatere, a primit foarte multe sugestii, unele dintre ele integrate în forma finală a documentului.
”Faptul că ai nevoie de o administraţie care lucrează cu date – foarte important ca să iei decizii – şi, în perioada pe care am petrecut-o aici, ăsta a fost lucrul care m-a – nu ştiu dacă şocat este cuvântul, dar m-a deranjat cel mai tare, că, de multe ori, informaţiile pe care le priveşti din diferite zone sunt diferite, sau diferă de la o lună la alta, şi nu e normal. Şi tocmai pentru că nu există o structură şi o colaborare între instituţii astfel încât informaţiile de care ai nevoie pentru a lua decizii să fie puse într-un mod structurat, organizat şi stabil. Ăsta este un lucru care ţine de funcţionarea statului”, a spus preşedintele Nicuşor Dan.
El a menţionat că ”interfaţa dintre stat şi cei care trebuie să îl folosească este de multe ori deficitară, şi asta este corelată – dacă vorbim de Strategia Naţională de Apărare – cu încrederea oamenilor în stat, care este esenţială”.
”Dacă vorbim de zona de securitate propriu-zisă, aici avem, bineînţeles, zona cyber în care, în opinia mea, statul român e destul de bine, dar bineînţeles că tehnologia avansează şi noi trebuie să avansăm odată cu ea. Şi este zona de dezinformare în care încă nu suntem bine, adică nu avem acele mecanisme de detectare automată a campaniilor de dezinformare şi modul în care noi comunicăm, instituţiile statului comunică, prin raportare la – ca să-i spun aşa – peisajul comunicaţional, nu este deloc structurat”, a subliniat şeful statului.
Potrivit preşedintelui, dezinformarea este o abatere de la o referinţă şi e nevoie să detectezi în timp real o campanie de dezinformare.
”Întrebarea este care e referinţa, pentru că, în mod normal, se spun nişte lucruri, în teorie. Într-o democraţie, oamenii spun nişte lucruri şi apare un lider politic care are încrederea cetăţenilor şi spune „nu-i aşa”. Sau apare un trust de presă care are încrederea cetăţenilor şi spune „nu-i aşa”. Şi dezinformarea aia dispare. Prima problemă este că noi nu mai avem referinţa, sau ea este mult diminuată. Cine are încrederea cetăţenilor pentru a spune „nu-i aşa”? Ăsta este un lucru care nu ţine de tehnologie, ci ţine de încrederea pe care autorităţile statului şi media, care este, de asemenea, responsabilă, trebuie să o recâştige faţă de cetăţeni, şi e un proces care va dura. Dacă venim strict în zona de tehnologie, aici, cum spuneam mai devreme, e nevoie să detectezi în timp real o campanie de dezinformare, în mod automat, pentru că aşa nu-ţi ajung oamenii ca să culegi toate lucrurile care pot să fie spuse. Deci să nu laşi timp ca o campanie să devină – pentru o parte importantă din populaţie – să devină adevăr. Ăsta este un lucru. Şi, din nou, cum spuneam mai devreme, să reuşeşti ca, în comunicarea instituţiilor statului, care trebuie să spună adevărul lor, ea să fie coordonată şi să aibă cu adevărat impact, pentru că, în momentul de faţă – dau, aşa, absolut la întâmplare, un exemplu – un comunicat al Ministerului Apărării nu ştiu dacă ajunge la unu-doi la mie din populaţie”, a menţionat şeful statului.
