Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, după ce a depus o coroană de flori la Monumentul Corneliu Coposu, la trei decenii de la moartea marelui om politic, că moştenirea Seniorului „este, astăzi, mai actuală decât oricând”. „Principiile nu sunt negociabile, iar libertatea şi democraţia nu pot fi considerate drept câştigate pentru totdeauna. Avem datoria să le apărăm în fiecare zi, cu hotărâre şi responsabilitate”, mai spune şeful statului.
„În urmă cu trei decenii, trecea la cele veşnice marele om politic Corneliu Coposu. În semn de omagiu, am depus astăzi o coroană de flori la Monumentul care păstrează vie amintirea Seniorului. Corneliu Coposu a fost un apărător neclintit al democraţiei şi a luptat pentru libertate şi dreptate, într-o perioadă sumbră a istoriei noastre, când cei care rosteau adevărul erau pedepsiţi, încarceraţi, torturaţi şi condamnaţi la moarte”, afirmă preşedintele Nicuşor Dan pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, în „cei 17 ani petrecuţi în temniţele comuniste, Seniorul şi-a păstrat valorile şi a rămas fidel idealurilor de integritate, verticalitate şi moralitate politică”.
„Prin exemplul personal, Corneliu Coposu a demonstrat că demnitatea şi credinţa în democraţie pot supravieţui chiar şi celor mai întunecate regimuri”, punctează Nicuşor Dan.
Preşedintele aminteşte că, după căderea comunismului, Corneliu Coposu a reintrat în viaţa publică, devenind „simbolul unei alternative autentic democratice şi al unui mod etic de a face politică, cu profund respect faţă de oameni”.
„Corneliu Coposu rămâne una dintre cele mai luminoase şi puternice figuri ale istoriei noastre recente, un exemplu de curaj, decenţă şi loialitate faţă de România. Moştenirea Seniorului este, astăzi, mai actuală decât oricând. Principiile nu sunt negociabile, iar libertatea şi democraţia nu pot fi considerate drept câştigate pentru totdeauna. Avem datoria să le apărăm în fiecare zi, cu hotărâre şi responsabilitate”, a mai afirmat preşedintele Nicuşor Dan.
Corneliu Coposu a fost omul de încredere al liderului naţional-ţărănist Iuliu Maniu şi membru al PNŢ până la interzicerea partidului în 1947. Ulterior, Coposu a fost deţinut politic în condiţii extrem de grele timp de 17 ani, în perioada stalinistă a regimului comunist din România. După Revoluţia din 1989, Corneliu Coposu a reîntemeiat oficial PNŢ sub numele de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat şi a fost preşedinte al partidului. A fondat Convenţia Democrată Română (CDR), al cărei prim preşedinte a fost, iar în 1992 a fost ales senator în Parlamentul României. Supranumit „Seniorul”, Corneliu Coposu a fost liderul de necontestat al opoziţiei, până la moartea sa, în 11 noiembrie 1995.
Cu câteva luni înaintea morţii sale, Corneliu Coposu a devenit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini. Pe 6 octombrie 1995 a avut loc la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti ceremonia înmânării acestei distincţii din partea Ambasadei Franţei. În acelaşi an, Corneliu Coposu a devenit cetăţean de onoare al Oradiei.
Moartea sa, în noiembrie 1995, a provocat un uriaş val de simpatie din partea cetăţenilor pentru forţele politice anticomuniste din România. Deşi nu a beneficiat de funeralii naţionale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni veniţi din întreaga ţară. Acest curent de simpatie a contribuit la victoria Convenţiei Democrate la alegerile generale din 1996.
Corneliu Coposu este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic şi multe locuri publice îi poartă numele.
În amintirea sa, în Piaţa Revoluţiei din Bucureşti a fost dezvelit un monument realizat de către sculptorul Mihai Buculei, monument aşezat faţă în faţă cu monumentul lui Iuliu Maniu, ale cărui idealuri le-a dus mai departe. Anul 2014 a fost ”anul Corneliu Coposu”, anul centenarului naşterii celui socotit drept cel mai important om politic al perioadei postcomuniste.
