Potrivit avocatului Adrian Toni Neacșu, actualul cadru legal permite ca suma de 3,6 milioane de lei, provenită din donații individuale, să fie decontată de stat și să ajungă direct în patrimoniul personal al lui Nicușor Dan — o situație legală, dar profund discutabilă din punct de vedere etic.
Avocatul Neacșu atrage atenția că, deși discuțiile publice recente sunt pline de erori și exagerări, problema este una reală și necesită clarificări. Potrivit legii, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) are un termen de 3 luni de la alegeri pentru a analiza și restitui cheltuielile electorale către candidați. În cazul lui Nicușor Dan, suma solicitată pentru decontare se ridică la 60.881.409 lei, dintre care 57,3 milioane provin din împrumuturi contractate în timpul campaniei, iar 3,6 milioane din donații individuale.
Sistemul este gândit astfel încât AEP să ramburseze cheltuielile justificate, iar candidații să-și plătească datoriile către creditori — o practică standard în campaniile politice. Problema apare în cazul sumelor provenite din donații: acestea au fost cheltuite efectiv în campanie, însă, odată decontate de stat, nu mai există nicio obligație legală sau posibilitate practică de a fi returnate donatorilor. În lipsa unei renunțări voluntare din partea candidatului, acești bani rămân în patrimoniul personal.
„Legea nu a anticipat situații particulare ca ale lui Nicușor Dan, cu sume imense primite din donații, așa încât acesta se va îmbogăți la propriu cu suma de 3,6 milioane lei”, afirmă Toni Neacșu. Acesta subliniază că situația nu este unică — Nicușor Dan ar mai fi beneficiat de sume similare, dar mai mici, în urma alegerilor pentru Primăria Capitalei — dar că amploarea actuală este fără precedent.
Neacșu atrage atenția și asupra unui alt aspect esențial: recuperarea banilor proveniți din donații nu este automată, ci trebuie cerută expres de către candidat. Prin urmare, Nicușor Dan ar fi avut posibilitatea să renunțe la decontarea acestei sume. Faptul că nu a făcut-o sugerează o alegere conștientă de a încasa fonduri publice provenind indirect din donații private, o mișcare percepută de avocat ca fiind lipsită de moralitate într-un context economic dificil.
Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale prevede și un minim de transparență: donațiile care depășesc 10 salarii minime brute și împrumuturile mai mari de 100 de salarii minime trebuie să fie publice. Cu toate acestea, legislația rămâne vulnerabilă în fața unor situații precum cea descrisă.
În finalul intervenției sale, avocatul Neacșu face o paralelă între apelul premierului Ilie Bolojan adresat judecătorilor CCR — de a renunța la beneficiile materiale excesive la final de mandat — și cazul lui Nicușor Dan, cerând același tip de responsabilitate morală din partea acestuia:
„Indiferent cât de legal este, nu este moral să te îmbogățești în astfel de vremuri cu 3,6 milioane din banii tuturor.”
