Pe 1 aprilie, Algeria a declarat că a doborât o dronă înarmată de recunoaştere care a pătruns în spaţiul său aerian. În urma anchetei, Mali „a conchis cu certitudine absolută că drona a fost distrusă în urma unei acţiuni ostile premeditate a regimului algerian”, a afirmat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe de la Bamako.
„Colegiul preşedinţilor din Alianţa Statelor din Sahel (AES) a decis să recheme pentru consultări ambasadorii statelor membre acreditaţi la Alger”, au anunţat cele trei ţări într-un comunicat comun.
Autorităţile algeriene nu au reacţionat deocamdată.
Potrivit guvernului malian, condus de militari după o dublă lovitură de stat în 2020 şi 2021, epava dronei a fost localizată la 9,5 kilometri sud de frontiera cu Algeria.
Junta din Mali a anunţat de asemenea mai multe măsuri de protest contra Algeriei, printre care convocarea ambasadorului algerian la Bamako, retragerea cu efect imediat din Comitetul de state majore comun (CEMOC) – o alianţă a mai multor forţe armate din Sahel pentru lupta împotriva terorismului – şi o plângere la instanţele internaţionale „pentru acte de agresiune”.
Această dispută este cea mai recentă între Mali şi vecinul său algerian, relaţiile dintre cele două ţări devenind tot mai tensionate în ultimii ani.
Cele două state şi-au mai rechemat ambasadorii în urma unei dispute, în decembrie 2023.
Mali reproşează Algeriei că întreţine „o apropiere cu grupări teroriste”, în special în regiunea de frontieră, unde armata maliană şi aliaţii săi ruşi au suferit la sfârşitul lui iulie trecut pierderi grele.
La sfârşitul lui ianuarie 2024, junta maliană a anunţată „sfârşitul, cu efect imediat” a acordului de pace de la Alger, semnat în 2015.
Acest acord a fost multă vreme considerat drept esenţial pentru stabilizarea ţării, care se confruntă începând din 2012 cu o criză de securitate alimentată de violenţele unor grupări afiliate Al-Qaida şi organizaţiei Stat Islamic (SI), şi de bande criminale locale.
După ce au venit la putere prin forţă în 2020, militarii malieni au rupt, în afară de acordul de pace de la Alger, şi vechea alianţă cu Franţa şi cu partenerii europeni, pentru a se întoarce spre Rusia. Ei au cerut de asemenea retragerea MINUSMA, misiunea ONU de stabilizare în Mali.
Junta a format apoi în 2023 Alianţa Statelor din Sahel (AES) cu Nigerul şi Burkina Faso, conduse şi acestea de regimuri militare instalate în urma unor lovituri de stat.
În ianuarie, cele trei state din Sahel s-au retras din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO), pe care o percepeau ca fiind vasală Franţei.
