Șeful diplomației române vorbește despre posibilitatea organizării în scurt timp a unei noi reuniuni, la care să participe și reprezentanții țării noastre.
„Nu este vorba de un summit, ci de un grup de lucru restrâns.
E adevărat la nivelul șefilor de stat. Hai să admitem că este vorba de un summit restrâns. E vorba de formatul Waimar+, care dincolo de triunghiul destul de vechi, Franța, Germania, Polonia, și-a adăugat și alte țări între timp. Acest grup, acest format, nu este la prima reuniune.
Criteriile care au dus la această selecție, să zicem, sunt cele de operativitate și compatibilitate. Aceste țări nu vor discuta astăzi probleme legate de continuarea războiului în Ucraina, de felul în care se pune problema începerii procesului de pace. Se va discuta, după câte știm noi, dar nu ne este pusă răbdarea mult la încercare, pentru că la sfârșitul acestor prevederi de astăzi, din această dupamiază, care începe peste o oră la Paris, președintele Franței va comunica cu conducerea statului român”, spune la Digi24 ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, relatează Mediafax.
Șeful diplomației de la București afirmă că „există posibilitatea ca, nu peste mult timp, tot președintele Macron să organizeze un al doilea grup de lucru, o a doua întâlnire, la care de această dată să participe și România”.
„La Paris, astăzi, nu sunt nici țările baltice, nici țările din sud-estul Europei, Bulgaria, Grecia, Croația, să zicem. Există un mandat tacit, încercat, însă verificat de reprezentare. Polonia este țara flancului estic, care, n-ar fi prima oară, reprezintă și interesele noastre, care suntem a doilea mare pilon după Polonia, și interesele țării baltice pe acest flanc estic de securitate europeană și atlantică”, încheie Hurezeanu.
Președintele interimar al Senatului: „Important este ce se întâmplă la reuniunile formale, acolo unde cu siguranţă România va fi invitată şi va participa”
Preşedintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, consideră că absenţa de la reuniunea informală de la Paris nu reprezintă „o palmă” pentru ţara noastră, pentru că importante sunt reuniunile formale, unde se iau decizii, şi la care România va fi „cu siguranţă” invitată.
„Este vorba de o reuniune informală convocată de preşedintele Macron, la care România nu a fost invitată, într-adevăr. Au mai fost două astfel de reuniuni de curând. Important este ce se întâmplă la reuniunile formale, acolo unde cu siguranţă România va fi invitată şi va participa la nivelul de reprezentare adecvat. La fel de important este ca România să fie parte a discuţiilor cu privire la reconstrucţia Ucrainei şi faptul că nu suntem prezenţi acolo fizic, în acest moment, nu cred că este o palmă dată a României. Suntem conectaţi la discuţiile care au loc acolo şi important este ce se va întâmpla mai departe la reuniunile formale, unde se iau şi decizii”, a afirmat, luni, Abrudean, la Senat, relatează Agerpres.
Cristian Diaconescu, întrebat de ce România nu este prezentă la întâlnirea de la Paris: E un grup informal de lucru/ Nu se iau decizii care să se refere la securitatea regională, flancul estic/ Se discută despre capacităţile defensive în favoarea Ucrainei
Şeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, a explicat, duminică seară, de ce România nu este prezentă la întâlnirea de la Paris, menţionând că este vorba despre un grup informal de lucru şi că acolo nu se vor lua decizii care să se refere la securitatea regională, la flancul estic sau la România. El a precizat că la acea întâlnire, care nu este prima de acest gen, se va discuta despre capacităţile defensive europene asigurate în favoarea Ucrainei, relatează News.ro.
Cristian Diaconescu a fost întrebat, duminică, la Digi 24, de ce România nu participă la întâlnirea de la Paris.
”Este un grup informal de lucru. S-a mai reunit de două ori până acum. La Paris nu se iau decizii care să se refere la securitatea, stabilitatea regională, flancul estic, România în special. Din câte am înţeles, va fi o discuţie în ceea ce priveşte capacităţile defensive europene asigurate în favoarea Ucrainei care să se constituie în garanţii de securitate credibile. Iar pe de altă parte, un plan prin care Ucraina să obţină automat aderarea la NATO dacă acordul de încetare a focului ce urmează să se stabilească într-o formă cât mai rapidă este încălcat de Rusia”, a explicat Cristian Diaconescu.
El a adăugat că va exista o continuare a dezbaterilor de la Paris.
”Este o discuţie informală, nu se iau decizii, în continuare noi suntem din partea Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului de Externe, în contact cu partenerii noştri francezi şi nu numai. Va exista o continuare a acestor dezbateri. Este o iniţiere a unui grup de lucru care s-a constituit cu ceva timp în urmă, nu neapărat participarea este necesară, cât o atitudine de substanţă. Iar în ceea ce priveşte România, situaţia este evolutivă şi sub nicio formă România nu ar participa la orice înseamnă divizarea Europei”, a declarat şeful Cancelariei Prezidenţiale.
El a fost întrebat şi despre declaraţia vicepreşedintelui SUA, JD Vance, făcută la reuniunea de la Munchen.
”Privind cât se poate de serios relaţia cu SUA, Parteneriatul Strategic funcţionează impecabil, nu există absolut niciun fel de semnal în ceea ce priveşte diminuarea interesului american, implicit al României sub administraţia Trump”, a mai afirmat Cristian Diaconescu.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a propus o reuniune de urgenţă a liderilor europeni, inclusiv a prim-ministrului britanic, Keir Starmer, pe măsură ce îngrijorările au crescut cu privire la încercările lui Donald Trump de a prelua controlul asupra procesului de pace din Ucraina.
În cadrul reuniunii, care va avea loc luni, se vor discuta eforturile SUA de a exclude liderii europeni de la negocierile de pace, poziţia pe care Europa ar trebui să o adopte cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la NATO şi modul în care Ucrainei i se pot oferi garanţii de securitate, fie prin intermediul NATO, fie prin intermediul unei forţe europene, notează The Guardian.
Europenii şi NATO în mini-summit la Paris, pentru a răspunde ”accelerării” lui Trump în Ucraina
Aproximativ zece lideri din state membre ale Uniunii Europene şi secretarul general al NATO se reunesc luni, la Paris, cu obiectivul de a defini un răspuns comun în securitatea Bătrânului Continent şi de a înfrunta ”accelerarea” administraţiei americane cu privire la Ucraina, relatează AFP, conform News.ro.
Regatul Unit s-a declarat duminică pregătit să trimită, ”dacă este necesar”, trupe ”pe teren” în Ucraina, care să ”contribuie la garanţiile de securitate” ale acestei ţări.
Londrei, un aliat de prim-plan al Kievului, i-ar plăcea să joace un rol de facilitator între Statele Unite şi europeni, iar premierul britanic Keir Starmer a anunţat că urmează să se întâlnească ”în zilele următoare” cu preşedintele american Donald Trump.
S uedia a anunţat luni că ”nu exclude” să trimită militari în Ucraina, dacă negocierile permit instalarea unei ”păci drepte şi durabile”.
Duminică seara, cancelarul german Olaf Scholz a avertizat la televiziunea RTL- Germania că negocieri cu privire la Ucraina ”nu pot funcţiona” fără europeni; nu vor exista ”garanţii de securitate” ale Ucrainei ”pe care nu le vom fi conceput şi acceptat noi înşine”.
Reuniunea de la Paris are loc cu o zi înaintea unor negocieri prevăzute marţi în Arabia Saudită între oficiali de rang înalt ruşi şi americani. Ele vizează ”restabilirea” relaţiilor între Moscova şi Washington şi vor privi totodată ”posibile negocieri cu privire la Ucraina”, a anunţat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
O întâlnire ar putea avea loc ”foarte curând” între Putin şi Trump, care au discutat la telefon în ultimele zile, anunţă preşedintele american.
O Conferinţă a Securităţii s-a încheiat duminică la Munchen, în Germania, unde discursul ostil al vicepreşedintelui american J.D. Vance faţă de aliaţii săi i-a siderat pe europeni.
”Considerăm că există, în consecinţă, o accelerare în dosarul ucrainean, o consecinţă totodată a ceea ce spun lideriii americani, o necesitate ca europenii să facă mai mult, mai bine şi mai coerent pentru securitatea noastră colectivă”, a subliniat duminică un consilier al preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Vor fi prezenţi la această reuniune – prezentată drept informală – Macron, şefii guvernelor din Germania Olaf Scholz, Regatul Unit Keir Starmer, Italia Giorgia Meloni, Polonia Donald Tusk, Spania Pedro Sanchez, Olanda Dick Schoof şi Danemarca Mette Frederiksen, dar şi preşedintele Consiliului European Antiono Costa, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi secretarul general al NATO Mark Rutte.
Ungaria a denunţat ”lideri europeni frustraţi, pro-război şi anti-Trump (care) se reunesc pentru a împiedica un acord de pace în Ucraina”, potrivit şefului diplomaţkiiei ungare Peter Szijjarto.
Relaţia transatlantică traversează o perioadă delicată, iar iniţiativele lui Donald Trump îi îngrijorează pe europeni, care se tem să fie excluşi de la un proces într-un dosar care-i priveşte în mod direct.
Iniţaitivele americane ”sunt o şansă, în sensul în care pot permite o accelerare a ieşirii din Războiul din Ucraina, dar este evident că trebuie să aşteptăm şi să vedem în ce condiţii poate avea loc ieşirea din război”, a subliniat un consilier prezidenţial francez.
GARANŢII DE SECURITATE
Ucraina intră la 24 februarie în al patrulea an de război, declanşat de invazia la scară mare a Rusiei.
Ea a atacat cu drone o oleoduct care asigură o legătură între Marea Caspică şi Marea Neagră prin sudul Rusiei, a anunţat luni compania care îl exploatează.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a încemnat pe europeni să evite un acord forjat de către americani ”pe la spatele” Kievului şi Europei.
”Pe terem scurt, va trebui să garantăm ca pacea în Ucraina să fie durabilă. Iar pe termen scurt americanii îşi vor revizui foarte sigur nivelul angajamentului, inclusiv pe plan geografic, în NATO: asta ne cere nouă să ne trezim cu adevărat şi chiar să facem un salt înainte, pentru a ne ocupa locul în securitatea continentului european”, a rezumat duminică, la postul LCI, şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot.
Barrot a anunţat că sunt în curs negocieri cu privire la desfăşurarea de trupe – franceze, britanice şi poloneze – care să garanteze o viitoare încetare a focului şi o ”pace durabilă” în Ucraina.
”Într-un fel sau altul vom participa la negocierile” privind Ucraina, a subliniat şeful diplomaţiei franceze, în contextul în care emisarul special al lui Trump, Keith Kellogg, a sugerat contrariul la Conferinţa Securităţii de la Munchen (MSC).
”Eu fac parte din şcoala realistă, cred că asta nu se va întâmpla”, a declarat Kellogg, care urma să se întâlnească luni, la Bruxelles, cu secertarul general al NATO Mark Rutte.
Barrot a respins orice revenire a Rusiei în cadrul G7, ”de neimaginat în prezent”, după ce Donald Trump şi-a exprimat această dorinţă.
Moscova a fost exclusă din acest forum diplomatic după ce a anexat Crimeea în 2014.
