Urmare deciziei ÎCCJ, se va schimba și încadrarea juridică, și va fi din omor în ucidere din culpă, iar procesul se va relua de la capăt la Curtea de Apel. În aceste condiții, limita de pedeapsă este mult mai mică.
Amintim că Mario Iorgulescu a fost condamnat la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru că, beat și drogat fiind, a ucis un bărbat într-un accident rutier din 2019. Condamnarea din octombrie 2023, dată de Curtea de Apel București, a fost una definitivă. Însă familia Iorgulescu nu s-a lăsat și, în iunie 2024, ÎCCJ admitea recursul în casație declarat de Mario Iorgulescu și, prin intermediul căii extraordinare de atac, decidea retrimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel din rațiuni de erori de încadrare judiciară. Acum, decizia completului format din trei judecători a venit cu o majoritate de 2 la 1, judecătorul Dan Enescu având o opinie separată, în sensul respingerii recursului în casație și păstrării hotărârilor de la Curtea de Apel. Cum majoritatea decide, efectul principal este schimbarea infracțiunii din omor în ucidere din culpă, pedepsită între 2-7 ani de închisoare, comparativ cu 10-20 de ani pentru omor.
Judecătoarele ÎCCJ arată că „pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze din sat Gulia, com. Tărtășești, str. (…), jud. Dâmbovița, spre Clubul Nuba din Parcul Herăstrău, mun. București, unde se afla fosta sa prietenă care refuzase să plece acasă la insistențele lui, a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare (…) cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, pătrunzând pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (…), condus de victima Vicol Daniel Andrei, care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite”, potrivit motivării instanței.
Accidentul mortal provocat de Mario Iorgulescu nu a fost intenționat
Astfel, cele două judecătoare susțin că accidentul nu a fost provocat intenționat.
„În esență (…) săvârşirea accidentului auto din data de 08.09.2019 nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de omor. Înalta Curte apreciază că (…) infracțiunea poate fi reținută numai în condițiile în care fapta în sine relevă fără niciun dubiu o acţiune care are drept rezultat suprimarea vieţii unei persoane”, mai notează judecătorii.
Tot ele susțin că un accident rutier este un eveniment, adică ceva imprevizibil, astfel că tragedia produsă de Mario Iorgulescu nu a fost una voită. „Infracţiunea de omor (…) se comite (…) printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă (…) un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (…). Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil”, potrivit motivării instanței supreme. Așadar, ÎCCJ motivează că schimbarea de încadrare se justifică prin faptul că Mario Iorgulescu nu și-a propus să ucidă pe cineva și nu a folosit mașina sa foarte puternică drept un „mijloc în scopul suprimării vieţii victimei”. „Acțiunea autorului (conducătorul auto) (…) se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă. (…) Infracţiunea de omor ar fi posibilă doar în situaţia în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei”, se mai arată în motivare.
Judecătorul Dan Enescu: „Faptă cu vinovăție”
Contrat opiniei formulate de judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas, judecătorul Dan Enescu consideră în opinia sa separată că „(…) acesta conducea având o îmbibație alcoolică mult peste limita legală, fiind și sub influența drogurilor, că viteza de deplasare era una ce depășea limita de viteză pentru sectorul de drum, că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului într-o intersecție, că nu a existat un obstacol în calea sa pentru ca să fie nevoie de o manevră de evitare, ci doar acesta nu a mai putut menține banda pe care era angajat din cauza vitezei excesive, elemente reținute de către instanța de apel, fiind deci deja intrate în puterea de lucru judecat”, arată Enescu. El concluzionează că Mario Iorgulescu a făcut accidentul „cu vinovăție”, dar fără intenție: „(…) Inculpatul a comis infracțiunea cu vinovăție, sub forma intenției indirecte. (…) în săvârșirea infracțiunii de omor”, conchide judecătorul Dan Enescu.
