„Nu colonialismului euro!”. Bulgarii sunt împărţiţi în privinţa euro, după ce moneda unică va fi adoptată de la 1 ianuarie 2026

Bulgaria a primit, miercuri, aprobarea Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene de a adera la euro de la 1 ianuarie 2026. În ciuda beneficiilor preconizate de adoptarea monedei unice europene, mulţi bulgari sunt însă sceptici. Corupţia generalizată, inegalitatea flagrantă a veniturilor şi o criză politică de patru ani marcată de o serie de alegeri anticipate şi coaliţii fragile au erodat încrederea în autorităţi. Mulţi se tem de o creştere a preţurilor în timpul tranziţiei, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări care au aderat în ultimul deceniu, relatează Reuters.

Un sondaj Eurobarometru publicat luna trecută de Comisia Europeană a indicat că 50% dintre bulgari nu susţin moneda comună, faţă de 46% în noiembrie.

„Când nu ai încredere în instituţiile din ţară, este mult mai greu să faci orice tranziţie, mai ales când vine vorba de aderarea la euro”, a declarat pentru Reuters Petăr Ganev, cercetător principal la Institutul pentru Economie de Piaţă din Bulgaria.

Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, odată cu România, va deveni a 21-a ţară care va adopta euro la 1 ianuarie 2026. Schimbarea va facilita fluxurile comerciale şi îi va oferi un loc în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, care stabileşte rata dobânzii.

Guvernul, ale cărui ministere au salutat anunţul ca un rezultat meritat după un efort de zece ani, a declarat miercuri că va depune eforturi pentru a preveni practicile care ar putea compromite încrederea în trecerea la moneda euro.

„Este important să se asigure o monitorizare constantă a preţurilor, astfel încât cetăţenii şi companiile bulgare să poată fi siguri că nu vor fi permise creşteri nejustificate ale preţurilor în această perioadă”, a declarat ministrul finanţelor, Temenuzhka Petkova, într-o conferinţă de presă.

Guvernatorul băncii centrale, Dimităr Radev, a declarat că infrastructura tehnică şi logistică deja construită ar trebui să fie adaptată la zona euro, iar banca va ajuta guvernul să desfăşoare o campanie de informare despre euro.

Igor Rughe, managerul unui hotel dintr-o staţiune de schi din sudul Bulgariei, a salutat miercuri vestea că Comisia Europeană a dat undă verde ţării sale pentru aderarea la zona euro anul viitor. Aprobarea ar putea însemna mai mulţi turişti străini şi investiţii pentru cea mai săracă ţară din UE. „Va fi mult mai uşor pentru toată lumea din zona euro să înţeleagă valoarea noastră şi să înţeleagă că Bulgaria este una dintre cele mai atractive ţări pentru vacanţele de iarnă şi de vară”, a declarat Rughe, care administrează două hoteluri în oraşul Bansko.

Produsele de uz cotidian din magazine sunt deja afişate atât în euro, cât şi în leva bulgărească, pentru a obişnui populaţia cu conversia. Cu toate acestea, opoziţia politică vocală rămâne puternică.

Mii de persoane au participat miercuri la un protest organizat de Partidul Renaşterea, de extremă dreapta, în faţa Parlamentului din Sofia. Manifestanţii au fluturat steaguri bulgare şi au scandat „nu colonialismului euro”.

Cu un salariu mediu lunar de 2.443 leva (1.249 de euro), Bulgaria este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Populaţia din zonele rurale din afara Sofiei va fi cea mai vulnerabilă la inflaţie.

Nikola Raghev, un pensionar de 75 de ani, vindea legume, marţi, în oraşul Pernik, la aproximativ 20 de kilometri vest de Sofia. El era îngrijorat că euro va sărăci şi mai mult ţara. „Schimbarea va fi dificilă. Oamenii au sărăcit foarte mult şi numără stotinki (bani mărunţi) când fac cumpărături, nu euro”, a spus el.

Bucureşti – Circulaţia tramvaielor şi a troleibuzelor, afectată din cauza unei avarii la reţeaua electrică în zona Şos. Mihai Bravu, Str. Vatra Luminoasă, Bd. Pache Protopopescu şi Bd. Ferdinand. Mai multe tramvaie şi troleibuze sunt blocate

Federaţia Industriei Hoteliere din România lansează un apel către decidenţii politici să nu ia măsuri de creştere a fiscalităţii în turism. ”Industria hotelieră se confruntă deja cu dificultatea de a menţine consumul pe o linie de plutire”