Prim-miniştrii Danemarcei şi Groenlandei au cerut respectarea frontierelor lor după ce Donald Trump a numit un trimis special pentru teritoriul danez autonom despre care preşedintele SUA a afirmat în repetate rânduri că ar trebui să se afle sub control american, relatează The Guardian.
„Am spus-o foarte clar şi înainte. Acum o spunem din nou. Frontierele naţionale şi suveranitatea statelor sunt consfinţite în dreptul internaţional… Nu poţi anexa alte ţări”, au transmis Mette Frederiksen şi Jens-Frederik Nielsen într-o declaraţie comună.
Cei doi lideri au adăugat că sunt în joc „principii fundamentale”.
„Groenlanda aparţine groenlandezilor, iar SUA nu ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei”, au spus ei. „Ne aşteptăm la respectarea integrităţii teritoriale comune”, au adăugat Frederiksen şi Nielsen.
Duminică, Trump l-a numit pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, trimis special al SUA pentru vasta insulă arctică, bogată în minerale. Preşedintele SUA a afirmat în repetate rânduri că SUA trebuie să achiziţioneze Groenlanda din motive de securitate, refuzând în acelaşi timp să excludă utilizarea forţei.
Preşedintele SUA a scris pe reţelele de socializare: „Jeff înţelege cât de importantă este Groenlanda pentru securitatea noastră naţională şi va promova cu tărie interesele ţării noastre pentru siguranţa, securitatea şi supravieţuirea aliaţilor noştri şi, de fapt, a întregii lumi”. Landry, fost procuror general al statului, care a preluat funcţia de guvernator în Louisiana în ianuarie 2024, i-a mulţumit lui Trump, spunând că este „o onoare” să îl servească în această funcţie voluntar, „pentru a face Groenlanda parte din SUA”.
REACŢII LA NUMIREA FĂCUTĂ DE TRUMP
Ministrul de externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, a declarat luni la televiziunea daneză că îl va chema pe ambasadorul Washingtonului la Copenhaga, Ken Howery, la minister în zilele următoare „pentru a avea o explicaţie”. Rasmussen a declarat că este „profund tulburat de numirea acestui trimis special” şi „deosebit de tulburat” de declaraţia lui Landry, pe care Danemarca o consideră „complet inacceptabilă”. El a adăugat: „Atâta timp cât avem un regat în Danemarca format din Danemarca, Insulele Feroe şi Groenlanda, nu putem accepta ca cineva să ne submineze suveranitatea”.
Un purtător de cuvânt al UE, Anouar El Anouni, a declarat la Bruxelles că integritatea teritorială şi suveranitatea Regatului Danemarcei sunt „esenţiale”, în timp ce omologii nordici ai Danemarcei, Suedia şi Norvegia, şi-au exprimat sprijinul deplin.
Suedia „va apăra întotdeauna dreptul internaţional”, a declarat ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard. Omologul său norvegian, Espen Barth Eide, a asigurat, de asemenea, că Oslo „susţine 100% Danemarca”. El a spus că este clar că numirea subliniază intenţia lui Trump de a integra Groenlanda în SUA. „Scopul acestei funcţii, pe care Jeff Landry urmează să o îndeplinească, este de a face Groenlanda americană”, a declarat Barth Eide.
Marea majoritate a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei doresc să devină independenţi de Danemarca, dar nu doresc să devină parte a SUA, potrivit unui sondaj realizat în ianuarie. Teritoriul are dreptul de a-şi declara independenţa din 2009.
Frederiksen a declarat într-o postare pe reţelele sociale că „aliatul de o viaţă” al Danemarcei, SUA, o pune într-o „situaţie dificilă”. Ea a dat asigurări însă că ţara nordică „nu se va abate de la valorile democratice”.
Într-o postare separată, premierul din Groenlanda, Nielsen, a declarat: Numirea „poate părea importantă”, dar „pentru noi, acasă, nu schimbă nimic. Avem propria noastră democraţie, propriile noastre decizii şi o comunitate puternică care rămâne fermă. Groenlanda aparţine groenlandezilor”, a punctat liderul.
Aaja Chemnitz, membră de origine groenlandeză a parlamentului danez, a declarat că numirea unui trimis al SUA nu este în sine o problemă. „Problema este că i s-a încredinţat sarcina de a prelua Groenlanda sau de a face Groenlanda parte din SUA”, a subliniat ea. „Nu există nicio dorinţă în acest sens în Groenlanda. Există dorinţa de a respecta viitorul pe care îl doreşte majoritatea groenlandezilor, şi anume să rămână propria lor ţară şi să-şi dezvolte independenţa în timp”, a arătat deputata.
Situată strategic între America de Nord şi Europa, într-o perioadă în care interesul SUA, Chinei şi Rusiei pentru Arctica este în creştere, Groenlanda se află, de asemenea, pe cea mai scurtă rută pentru rachete între Rusia şi SUA.
Danemarca l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al SUA în august pentru o întâlnire urgentă cu privire la o presupusă campanie de influenţare, după ce cel puţin trei americani cu legături cu Trump şi Casa Albă au fost acuzaţi că au încercat să se infiltreze în societatea groenlandeză.
Mai mulţi politicieni şi oameni de afaceri americani de rang înalt au călătorit în Groenlanda de la alegerea lui Trump. Donald Trump Jr a vizitat capitala, Nuuk, în ianuarie, iar vicepreşedintele, JD Vance, a vizitat o bază militară americană în martie.
La începutul acestei luni, serviciul de informaţii al armatei daneze a declarat în raportul său anual că SUA îşi folosesc puterea economică pentru a-şi „afirma voinţa” şi a ameninţa cu forţa militară atât prietenii, cât şi duşmanii.
