Numărul locuitorilor din Republica Moldova care declară „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ faţă de acum zece ani, în timp ce şi proporţia celor care se declară „moldoveni” şi respectiv „români” din punct de vedere etnic este în uşoară creştere, potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică de la Chişinău, extrase pe baza rezultatelor recensământului populaţiei şi locuinţelor desfăşurat în 2024.
Cea mai pronunţată schimbare se observă în ceea ce priveşte limba maternă, notează. Proporţia celor care au numit „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ – până la 31,8% (765 838 de persoane), faţă de numai 22,6% acum zece ani. În acelaşi timp, ponderea celor care consideră „moldoveneasca” drept limbă maternă a scăzut de la 55,5% la 48,1% (1.159.857 de persoane).
În total, categoria „moldovenească” plus „română” însumează 79,9% din populaţie.
În acelaşi timp, este de remarcat faptul că a crescut şi ponderea celor care au numit rusa drept limbă maternă – 11,6% (280.050 de persoane), comparativ cu 9,6% în 2014. Ponderea limbii ucrainene s-a redus la 3%, în ciuda faptului că Moldova găzduieşte mulţi refugiaţi din Ucraina.
În capitala Chişinău, româna a fost indicată drept limbă maternă de 47,7% dintre locuitori, în timp ce limba „moldovenească” de 28,7%. Rusa rămâne limba maternă pentru 19,7% dintre locuitorii capitalei. În acelaşi timp, în nordul ţării domină limba „moldovenească” (62%), faţă de cea română (17,3%).
În schimb, ponderea altor grupuri etnice mari s-a redus: ucrainenii reprezintă 5,1% din populaţie (faţă de 6,6% în 2014), ruşii – 3,4% (faţă de 4,1%), iar găgăuzii – 4% (faţă de 4,3%).
Analiza demografică arată că etnicii ruşi (80,9%) şi vorbitorii de limbă rusă (80,5%) locuiesc preponderent în mediul urban, în timp ce etnicii moldoveni (57,4%) în mediul rural.
