Articolul, publicat în ziarul „Manifesto” sub titlul „România: Thriller judiciar cu Kovesi – Un grup infracțional o implică pe procurorul european”, lasă impresia implicării lui Kovesi într-un caz de corupție, numele său apărând în dosarul fostului adjunct al SRI, Florian Coldea. Și totuși, textul în sine afirmă în cele din urmă că s-a încercat vizarea pe nedrept a procurorului, având în vedere acțiunile sale împotriva rețelelor de corupție.
”O dovadă că menționarea unui nume în convorbirile unor terți nu înseamnă nimic o reprezintă discuția care are loc în prezent în România cu privire la trimiterea în judecată a fostului director adjunct al serviciului de informații al țării (SRI), generalul Florian Coldea. În discuțiile înregistrate care au văzut lumina publicității este menționat numele Laurei Kovesi, fostă șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România (2013-2018) și în prezent procuror european.
Coldea este trimis în judecată pentru exercitare ilegală de influență (trafic de influență), legalizarea veniturilor din activități ilegale, constituire a unui grup infracțional structurat și exercitarea fără drept a unei profesii.
Împreună cu el mai sunt trimiși în judecată încă un general care a activat în serviciile secrete, Dumitru Dumbrava, și avocatul din București Doru Trăilă, despre care se presupune că ar fi oferit consultanță juridică. Împreună cu aceștia mai este trimis în judecată Dan Tocaci, consultant de securitate la Romprest Security și om de afaceri care a avut rolul de „intermediar”.
Conform rechizitoriului, în perioada martie 2023 și aprilie 2024, cei doi inculpați (cei doi generali), profitând de calitatea lor și de influența pe care o dobândiseră înainte de pensionare, ar fi cerut omului de afaceri Cătălin Hideg suma de 700.000 de euro, cu promisiunea că vor interveni pe lângă judecători pentru a-l trata cu indulgență în niște spețe, aplicându-i o pedeapsă cu suspendare. După negocieri, suma a fost redusă la 600.000 de euro. Banii urmau să fie plătiți sub formă de onorarii pentru consultanță juridică, iar o primă tranșă de 100.000 de euro ar fi fost deja plătită.
Astrul Coldea a început să urce pe firmament atunci când a fost „descoperit” de fostul președinte al României, Traian Băsescu, în timpul crizei din 2005 când au fost eliberați cu succes trei jurnaliști români răpiți în Irak. Performanțele sale ca membru al echipei de gestionare a crizelor l-au dus la vârful serviciului, înaintând și în grad în același timp și ajungând la gradul de general-maior. În același timp, a obținut și un doctorat de la Facultatea de Științe Militare a Academiei Naționale de Informații.
Însă a fost trecut în rezervă în 2017 când fostul deputat al Partidului Social Democrat și proprietar al unui post de televiziune privat, Sebastian Ghiță, inculpat pentru cazuri de corupție, l-a acuzat că i-a plătit vacanțe în Seychelles, Italia și Paris, unde a vizitat Disneyland, și că multe dintre întâlnirile sale au fost găzduite la vila deputatului. După o anchetă internă (și deși pe numele lui Ghiță fusese emis un mandat internațional de arestare ), Coldea a revenit – pentru a demisiona la puțin timp după aceea.
Trebuie menționat că, la acea vreme, postul de televiziune al lui Ghiță i-a acuzat o lună perioadă de timp pe Coldea și Kovesi (pe atunci șefa Direcției Naționale Anticorupție) că întrețin relații de prietenie și „fabrică vinovați”, vizând diverși oficiali și manageri ai unor mijloace de informare.
Într-o înregistrare video, acesta a mai spus că Florian Coldea l-a șantajat pe fostul prim-ministru Victor Ponta la începutul anului 2013 pentru a o propune pe Kovesi pentru funcția de șef al Direcției Anticorupție. Potrivit lui Ghiță, Coldea i-a spus lui Ponta că, dacă nu o numește pe Kovesi, serviciul său are puterea de a convinge administrația americană să anuleze vizita pe care Ponta dorea să o facă în SUA înainte de alegerile prezidențiale din 2014.
Laura Kovesi respinsese la acea vreme acuzațiile, vorbind despre „comentarii defăimătoare și minciuni” datorate activității sale în combaterea corupției, adăugând că nu va deschide un dialog cu un inculpat căutat.
După cum s-a dovedit, Kovesi intrase în vizorul unor organizații criminale pentru a-i împiedica activitatea.
Totuși, acea conexiune defăimătoare Coldea-Kovesi pare să fi fost un avantaj pentru grupul infracțional care este acum adus în fața justiției. Și s-au folosit de numele ei!
De aceea și în acest caz, care seamănă cu un thriller polițist, există o latură foarte interesantă. Ea a reieșit dintr-o conversație interceptată între Dan Tocaci și omul de afaceri șantajat Cătălin Hideg, care după condamnare a fost principalul informator al autorităților române de anchetă.
Conform pieselor de la dosar, Tocaci, „cunoscând problemele lui Hideg cu justiția și capacitățile financiare ale acestuia și ale companiilor sale, l-a contactat pe omul de afaceri la începutul anului 2023 și i-a sugerat să-l pună în legătură cu cei doi generali, prezentându-i drept fondatori ai unui «stat paralel», indivizi puternici cu influență asupra judecătorilor, creând martorului denunțător convingerea că sunt singurii care te pot salva atunci când «intri în bucluc».
Pentru a-l convinge, a folosit numele procurorului european Laura Kovesi.
„Ei bine, gândește-te ce conexiuni au. Au Uniunea Europeană… cu Kovesi, cu alea…”, se aude spunând Tocaci într-o conversație cu Hideg, referindu-se la grupul Coldea.
Și continuă, referindu-se mereu la Coldea:
„Ei bine, dacă începe să spună două-trei cuvinte, cade România”.
„Adică mai au încă (n.red.: se referă la conexiuni)?” întreabă Hideg. Iar Tocaci răspunde:
„Kovesi, dacă face asta, va trece peste asta (…) Au o putere fantastică. Lasă-i în pace, vă spun.”
Hideg insistă, referindu-se la grupul Coldea: „Nu vor mai avea putere, frate.”
Totuși, „intermediarul” insistă:
„Nu are cum să nu aibă putere, prietene. Îi au pe toți la mână”!
După toate acestea, Tocaci este acuzat de formarea unui grup infracțional structurat și de complicitate la exercitare ilicită de influență.
Conform conversației de mai sus, Coldea pare să-i aibă la mână atât pe judecători, cât și pe procurorul european!
Înseamnă acest lucru că judecătorii și Kovesi sunt suspecți și ar trebui verificați?
Sau nu cumva „intermediarul” s-a folosit pur și simplu de numele lor pentru a-l convinge pe Hideg să coopereze și să-și retragă plângerile?
Trebuie menționat că Hideg a fost acuzat de îmbogățire fără justă cauză în detrimentul bugetului european atunci când, în timpul pandemiei, una dintre firmele sale a vândut statului român măști de protecție la prețuri foarte mari. Și se pare că acesta este motivul pentru care Tocaci a folosit numele procurorului european român.
Din rechizitoriu rezultă că respectivul grup infracțional, care și-a continuat activitățile până în 2024, a dezvoltat o rețea concretă:
Au înființat o firmă de consultanță pentru a oferi consultanță pentru ascunderea îmbogățirii ilegale.
Au identificat persoane fizice sau juridice care se confruntau cu probleme și le-au contactat, promițând să le îmbunătățească situația prin intermediul unui grup puternic cu mare influență.
Au colaborat cu avocați și firme de avocatură pentru a încheia contracte cu persoane interesate să cumpere influență.
Au urmărit activitățile justițiabililor prin intermediul unor companii de investigații private.
Toate acestea sunt pentru cei care susțin că menționarea unor nume în conversațiile unor terți este o dovadă serioasă de vinovăție…
Articol de Sofia Voultepsi, parlamentar din partea Noii Democrații (partidul de guvernământ) în circumscriția Sectorului de Sud B3 Atena, și jurnalistă.
Sursa: Documentonews.gr, în traducerea Rador Radio România
