- Potrivit art.27 alin. (1) din Legea 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
Potrivit documentului înaintat Curții Constituționale, senatoarea Cerva, lidera grupului SOS România, argumentează că Busuioc nu deține „pregătirea juridică superioară” și nici „vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, condiții expres prevăzute de articolul 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Contestația detaliază că, deși Busuioc a urmat cursuri de drept și formare juridică între anii 1998 și 2010, acestea reprezintă doar pregătirea teoretică, nefiind suficiente pentru a demonstra o „înaltă competență profesională”. Mai mult, semnatarii plângerii susțin că simpla absolvire a unei facultăți de drept nu echivalează cu „pregătirea juridică superioară”, întrucât acest nivel ar trebui dublat de o experiență constantă și aprofundată în aplicarea dreptului.
De asemenea, este subliniat faptul că activitatea profesională a lui Busuioc s-a desfășurat preponderent în domenii precum publicitatea imobiliară și administrația publică, și nu într-un cadru specific juridic. Cariera sa în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară este considerată de către contestatari drept relevantă mai degrabă din punct de vedere tehnic și administrativ, decât juridic.
Documentul mai atrage atenția că funcțiile deținute de Busuioc, de la registrator la director general în diverse instituții publice și până la președinte al Curții de Conturi, nu pot fi încadrate ca activitate juridică în sensul legii. În plus, pentru niciuna dintre aceste funcții nu a fost obligatorie deținerea unei diplome în drept, ceea ce ar submina în mod fundamental îndeplinirea condiției de vechime juridică de minimum 18 ani.
„Oricât de onorabilă ar fi activitatea sa profesională, ea nu poate substitui criteriul legal de eligibilitate. Legea cere explicit experiență în interpretarea și aplicarea dreptului, nu doar cunoștințe juridice de context”, se afirmă în contestație.
Grupul S.O.S. România acuză și o lipsă de rigoare în procesul de avizare parlamentară a candidaturii lui Mihai Busuioc. Conform contestației, avizul favorabil dat de Senat ar fi fost acordat în mod abuziv, prin ignorarea prevederilor legale, ceea ce ar vicia întreaga procedură de desemnare.
„În lipsa îndeplinirii celor două criterii esențiale — pregătirea juridică superioară și vechimea de 18 ani în activitatea juridică — nu poate fi vorba nici de ‘înaltă competență profesională’, a treia condiție cerută de lege pentru ocuparea acestei funcții de maximă responsabilitate juridică”, mai precizează textul.
Contestația a fost trimisă atât Secretariatului General al Senatului, cât și Curții Constituționale. Aceasta urmează să decidă dacă va admite sesizarea și dacă va suspenda sau revoca hotărârea de numire a lui Mihai Busuioc, care ar urma să înceapă mandatul de judecător la CCR pe 13 iulie 2025, pentru o perioadă de 9 ani.
Numirea lui Busuioc fusese decisă de Senat în data de 24 iunie 2025, iar hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial în aceeași zi.
Contestație CCR – SOS România – Numire Mihai Busuioc by florinpuscas
