Social-democraţii de centru-stânga au obţinut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din România, dar o puternică manifestare naţionalistă ar putea face dificilă formarea unui guvern stabil, orientat spre Occident. Avalanşa de alegeri şi incertitudinea generată de acestea au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea şi angajamentele României faţă de NATO, care are o bază de apărare antirachetă construită de americani în sudul ţării şi a extins o bază aeriană vitală în estul ţării, scrie cotidianul The New York Times (NYT).
Stăpânită de cea mai gravă perioadă de turbulenţe politice din ultimele decenii, România a ales un nou Parlament, extrem de fragmentat, împărţit între partidele de centru pro-occidentale şi naţionaliştii anti-sistem care doresc să slăbească legăturile ţării cu Occidentul. Rezultatele oficiale anunţate luni au arătat că Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a obţinut cele mai multe voturi în alegerile legislative desfăşurate duminică, încetinind elanul forţelor de extremă dreaptă, revigorate de avansul şocant obţinut la 24 noiembrie în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Însă social-democraţii de centru-stânga, care au intrat şi au ieşit de la guvernare timp de decenii, au fost departe de a obţine o majoritate, au doar 22% din voturi, în timp ce prezenţa puternică a trei partide de extremă dreapta, favorabile Rusiei, ar putea face dificilă formarea unui guvern stabil, angajat să menţină România aliniată cu Occidentul, scrie cotidianul american.
Alegerile au lăsat România cu un „Parlament fragmentat”, împărţit între tabere ostile, a declarat analistul Radu Magdin. Dar, a adăugat el, social-democraţii ar putea însăila o coaliţie şubredă, deoarece adversarii lor ultraconservatori, deşi uniţi în ostilitatea lor faţă de establishment, „sunt triburi separate, care se urăsc reciproc”.
De asemenea, românii se pregăteau pentru vremuri tulburi după ce, săptămâna trecută, Curtea Constituţională a ordonat renumărarea buletinelor de vot din primul tur al cursei prezidenţiale, în urma plângerilor privind nereguli din partea unuia dintre candidaţii perdanţi. Luni, însă, Curtea a validat scrutinul şi a exclus posibilitatea de a dispune repetarea votului prezidenţial.
Rezultatele votului prezidenţial au aruncat România – membră a Uniunii Europene şi pivot al apărării NATO împotriva Rusiei şi al ajutorului acordat Ucrainei la Marea Neagră – într-o dezordine politică, cea mai gravă de la răsturnarea şi executarea dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu în urmă cu 35 de ani, consideră New York Times.
În alegerile parlamentare, AUR, un partid naţionalist condus de un politician incendiar, care s-a prezentat drept Donald J. Trump al României, s-a clasat pe locul al doilea cu 18,2%, aproape dublu faţă de rezultatul obţinut la ultimele alegeri parlamentare din 2020. Două grupuri mai mici de extremă dreapta au atins pragul de 5% şi au intrat în Parlament pentru prima dată. Partidul centrist al Elenei Lasconi, Uniunea Salvaţi România, s-a clasat pe locul patru duminică, cu 12% din voturi, ceea ce ar putea fi de rău augur pentru şansele sale în faţa lui Călin Georgescu, un fost expert în agricultură care vorbeşte despre ataşamentul mistic al românilor faţă de pământ şi faţă valorile creştine tradiţionale, notează NYT.
Potrivit cotidianului american, avansul lui Georgescu în primul tur al cursei prezidenţiale a uimit clasa politică din România, dar şi aliaţii săi din NATO, alarmaţi de ostilitatea sa deschisă faţă de alianţa militară occidentală, de laudele sale la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin şi de omagiile aduse fasciştilor antisemiţi notorii din România în anii 1930 şi începutul anilor 1940 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Georgescu a făcut campanie ca un outsider nonconformist, hotărât să rupă ghearele partidelor consacrate, afectate de corupţie. Sceptic în privinţa vaccinurilor şi critic al Big Pharma, el s-a prezentat ca un denunţător al înţelepciunii convenţionale, după modelul lui Trump şi al lui Robert F. Kennedy Jr. De altfel, el a scris prefaţa pentru ediţia în limba română a unei cărţi scrise de Kennedy despre „războiul global împotriva democraţiei şi sănătăţii publice”.
Lasconi, şi ea considerată un outsider, s-a aliniat opiniei generale în favoarea Uniunii Europene şi în opoziţie faţă de Rusia şi războiul său din Ucraina. În opinia analistului Magdin, concentrarea sa asupra geopoliticii, în locul problemelor de bază, i-ar putea afecta şansele. Deşi „românii nu sunt în mod natural favorabili Rusiei” şi se opun invaziei acesteia în Ucraina, a spus el, „nu poţi câştiga alegerile în România vorbind tot timpul despre cum Rusia este rea”.
Lasconi a fost îmbrăţişată de alegătorii liberali, pro-Uniunea Europeană şi de alţi progresişti, dar a încercat să îşi extindă atracţia către românii mai conservatori, purtând o cruce mare în jurul gâtului şi vorbind despre credinţa sa creştină, notează cotidianul american.
Îndemnând oamenii să voteze duminică, preşedintele Klaus Iohannis, care îşi încheie mandatul, a declarat că România se confruntă cu „o decizie existenţială” care va decide dacă ţara va rămâne „o ţară a libertăţii şi deschiderii, sau se va prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat”. Cu toate acestea, rezultatele indecise au indicat mai degrabă o confuzie decât o respingere emfatică a ceea ce Iohannis a denunţat drept „izolaţionism, misticism extremist şi ură faţă de pluralismul occidental”.
Partidul Oamenilor Tineri, o nouă grupare conservatoare anti-sistem, care îl susţine pe Georgescu pentru preşedinţie, a intrat în Parlament cu 6,3% din voturi, spunând că vede acest lucru ca pe un semn de la Dumnezeu. „În semn de recunoştinţă, vom posti doar cu apă timp de 3 zile”, a declarat luni preşedinta partidului, Anamaria Gavrilă, consemnează NYT, înainte de a conchide: Avalanşa de alegeri şi incertitudinea generată de acestea au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea şi angajamentele României faţă de alianţa occidentală, care are o instalaţie de apărare antirachetă construită de americani în sudul ţării şi a extins o bază aeriană vitală în est.
