Letonia ar putea deveni prima ţară din UE care se retrage dintr-un tratat internaţional istoric de combatere a abuzului domestic şi a violenţei împotriva femeilor, în urma unui vot parlamentar. Deputaţii letoni au votat joi cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă şi două abţineri retragerea din Convenţia de la Istanbul – un tratat al Consiliului Europei menit să standardizeze sprijinul acordat femeilor victime ale violenţei. Se întâmplă la doar un an de la intrarea sa în vigoare, relatează POLITICO.
„Este o decizie ruşinoasă pentru parlament”, a declarat Andris Šuvajevs, liderul grupului parlamentar al Partidului Progresist de centru-stânga, la scurt timp după vot, care a avut loc după o dezbatere intensă de 14 ore.
Textul pentru retragerea din tratat a fost introdus de un partid de opoziţie de dreapta, Letonia pe primul loc (Latvija pirmajā vietā, LPV), dar a fost adoptată cu sprijinul unuia dintre cele trei partide din coaliţia de guvernare. Uniunea Centristă a Verzilor şi Fermierilor s-a distanţat de partidul prim-ministrului Evika Siliņa pentru a ajuta la adoptarea proiectului de lege.
Ingūna Millere, reprezentantă a LPV, a declarat pentru POLITICO într-un comentariu scris că tratatul cunoscut sub numele de Convenţia de la Istanbul este „un produs al feminismului radical bazat pe ideologia «genului»” şi că ratificarea tratatului de către Letonia este „o strategie de marketing politic care nu are nimic de-a face cu lupta împotriva violenţei”.
Presiunea pentru retragerea din Convenţie a fost criticată aspru de grupurile pentru drepturile omului, care au avertizat că aceasta ar duce la o regresie a drepturilor femeilor în Letonia. Cu o zi înainte de vot, aproximativ 5.000 de persoane au manifestat în faţa Parlamentului, purtând pancarte cu mesajele „Nu vă atingeţi de Convenţia de la Istanbul” şi „Letonia nu este Rusia”.
Tamar Dekanosidze, reprezentanta regională pentru Eurasia a ONG-ului pentru drepturile femeilor Equality Now, a declarat că proiectul de lege încearcă să redefiniească iniţiativele privind egalitatea de gen ca promovând o „agendă LGBTQ”, adoptând un narativ în stilul Kremlinului care permite politicienilor să se prezinte ca apărători ai „valorilor naţionale” înaintea alegerilor.
„Aceasta ar însemna că, în ceea ce priveşte valorile, sistemele juridice şi guvernanţa, Letonia ar fi mai aliniată cu Rusia decât cu Uniunea Europeană şi ţările occidentale”, a spus ea, subliniind că acest demers „serveşte în mod direct intereselor Rusiei în ţară”.
Retragerea Letoniei din Convenţia de la Istanbul va necesita sprijinul preşedintelui Edgars Rinkēvičs, care a declarat înainte de vot că va examina legea şi va anunţa decizia sa în termen de 10 zile. Letonia ar fi doar a doua ţară care ar renunţa la Convenţie, după ieşirea Turciei în 2021.
