O emisiune rară de obligaţiuni în lire sterline cu scadenţă la 100 de ani de către grupul Alphabet este văzută de analişti drept un nou semnal de exuberanţă pe pieţele de credit, pe fondul împrumuturilor masive contractate de giganţii tehnologici pentru finanţarea centrelor de date şi a infrastructurii de inteligenţă artificială, relatează CNBC.
Obligaţiunile centenare, prima emisiune în lire sterline a companiei, face parte dintr-un program amplu de finanţare multivalutară şi pe mai multe tranşe, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Oferta include titluri în dolari, euro şi lire sterline, precum şi în franci elveţieni.
Astfel de obligaţiuni pe 100 de ani sunt extrem de rare şi sunt asociate de regulă cu statele, nu cu emitenţii corporativi. Cererea provine în special de la fonduri de pensii şi companii de asigurări, interesate să-şi coreleze activele cu obligaţiile pe termen foarte lung.
Emisiunea de 1 miliard de lire a atras comenzi de aproape zece ori mai mari decât oferta, cu un cupon de 120 de puncte de bază peste randamentul titlurilor britanice pe 10 ani, potrivit Bloomberg.
Strategii consideră că tranzacţia reflectă niveluri ”ieşite din scara istorică” ale îndatorării pentru finanţarea expansiunii AI.
Alphabet a anunţat recent că investiţiile sale de capital (capex) ar putea atinge 185 de miliarde de dolari în acest an.
Bill Blain, CEO al Wind Shift Capital, a declarat că emisiunea profită de apetitul investitorilor instituţionali britanici, dar reprezintă şi un indiciu de supraîncălzire a pieţei.
În contextul unor marje de credit foarte reduse, al incertitudinii privind cererea pe termen lung pentru centre de date şi al schimbărilor tehnologice rapide, el consideră că obligaţiunea pe 100 de ani poate indica apropierea unui vârf de ciclu.
Pe de altă parte, analiştii subliniază că prin această emisiune Alphabet îşi diversifică baza de finanţare, evitând supraîncărcarea pieţei în dolari. Rivali precum Oracle, Amazon şi Microsoft îşi extind la rândul lor masiv investiţiile în infrastructură, iar datoria totală a giganţilor tehnologici ar putea ajunge la circa 3.000 de miliarde de dolari în următorii cinci ani.
Unii administratori de fonduri consideră însă că obligaţiunile pe 100 de ani rămân ”ape neexplorate”, investitorii blocând randamente de puţin peste 6% într-un mediu politic şi economic volatil.
Spre deosebire de datoria suverană, care beneficiază de capacitatea statelor de a emite monedă, obligaţiunile corporative sunt mai expuse riscurilor legate de performanţa companiei şi de schimbările tehnologice rapide.
În ansamblu, tranzacţia este privită atât ca o mişcare financiară bine executată, cât şi ca un posibil indicator al intensificării competiţiei finanţate prin datorie în cursa globală pentru inteligenţă artificială.
