Un raport publicat de Kyiv Post, citat de Wired, în decembrie 2024 a scos la iveală că aproximativ 60% dintre componentele utilizate în dronele cu rază lungă de acțiune ale armatei ucrainene sunt importate, în principal din China. Ucraina dezvoltă local doar o parte din aceste sisteme, din cauza capacităților limitate în domeniul microelectronicii.
Această realitate subliniază o tendință îngrijorătoare: chiar și într-un context de război, componente critice pentru sisteme de zbor telecomandate provin din piețe accesibile oricui, fără control. Accesoriile folosite în scop militar pot fi identice cu cele cumpărate de un utilizator obișnuit care dorește să-și „îmbunătățească” drona de agrement.
Companiile-mamă ale platformelor Temu și AliExpress – respectiv PDD Holdings și Alibaba – nu au oferit niciun comentariu până acum legat de riscurile comerciale ale acestor accesorii. Deși tehnic, produsele nu sunt arme, specialiștii în securitate avertizează că pot fi modificate cu ușurință pentru a transporta explozibili, materiale chimice sau dispozitive conductive.
„Nu cunosc niciun amator care să vrea să zboare o dronă la kilometri distanță doar ca să arunce o sticlă cu apă în curtea cuiva”, spune Dave Torres, expert în securitate hardware la Red Balloon. „Sunt veteran de război. Acum poți zbura un IED oriunde vrei, nu trebuie să-l îngropi.”
Echipa Red Balloon, cu sediul în New York, a analizat recent componentele electronice din aceste accesorii și a descoperit cipuri reprogramabile scumpe (FPGAs) și module AI capabile să recunoască obiecte, oameni și vehicule – folosind piese extrem de ieftine, multe tot din China. Aceste descoperiri sugerează că dispozitivele sunt mult mai sofisticate decât ar avea nevoie un simplu amator.
Tehnologia anti-drone este abia la început de drum, iar majoritatea soluțiilor existente – precum mitralierele, laserele sau bruiajele puternice – nu pot fi aplicate în orașe. În zonele urbane dense, un astfel de atac poate produce haos, iar metodele de apărare sunt limitate.
Red Balloon lucrează la tehnologii de interceptare a dronelor prin atacuri asupra firmware-ului și protocoalelor de comunicație, astfel încât dispozitivele să fie dezactivate sau forțate să aterizeze. Deocamdată, însă, accesibilitatea acestor accesorii rămâne o vulnerabilitate majoră pentru securitatea națională și urbană.
În SUA, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a emis deja avertismente autorităților locale privind riscul ca dronele comerciale „de raft” să fie transformate în arme. Extremiștii violenți au explorat deja ideea montării de explozibili sau alte materiale periculoase pe drone cumpărate de pe internet.
Ceea ce îngrijorează cel mai mult experții este cât de puțin costă aceste echipamente. „Cineva care are un plan bine pus la punct poate produce distrugeri sofisticate la un preț ridicol de mic”, avertizează Torres. „Mă întreb dacă armata americană ar putea obține aceleași dispozitive de la contractorii de apărare pentru prețul cu care se vând online.”
Până când reglementările internaționale vor ține pasul cu realitatea tehnologică, rămâne o întrebare esențială: cât de ușor vrem să fie accesul la arme neoficiale, într-o lume în care granița dintre gadget și armă devine tot mai greu de distins?
