El cataloga în martie 2024 niqabul drept un veşmânt ”desuet impus femeilor kazahe de către indivizi radicalizaţi”.
Legea – care nu menţionează în mod explicit religia – prevede ca hainele care ”afectează recunoaşterea facială” să fie interzise în public, cu excepţii în scopuri medicale, condiţii meteorologice defavorabile sau evenimente sportive şi culturale.
Qasym-Jomart Toqaev – el însuşi un musulman – a elogiat această lege, pe care o consideră o ocazie de sărbătorire a identităţii etnice a Kazahstanului, o ţară cu populaţei majoritar musulmană (aproximativ 70% dintre locuitori) şi o fostă republică sovietică.
”În loc să se poate rochii negre care acoperă faţa, este de preferat să se poarte veşminte în stil naţional”, declara el la începutul anului, citat de presa locală.
”Hainele noastre naţionale ne subliniază în mod strălucitor identitatea etnică şi ar trebui să le popularizăm în mod global”, declara el.
În urmă cu doi ani, Guvernul kazah a interzis purtarea vălului la şcoală, stabilind că contravenea politicilor uniformelor şcolare.
În ultimii ani, mai multe ţări din Asia Centrală au adoptat legi asemănătoare.
În Tadjikistan, preşedintele Emomali Rakhmon a promulgat o lege care interzice purtatea în public a unor veşminte ”străine de cultura naţională”.
În Kîrgîzstan, poliţia efectuează misiuni de patrulare pe stradă pentru a impune respectarea interzicerii niqabului, potrivit presei locale.
În Uzbekistan, încălcarea legii împotriva niqabului se pedepseşte cu o amendă în valoare de 250 de dolari.
Uzbekistanul a interzis burqa în 2023, iar Ministerul Justiţiei a invocat ca principală justificare necesitatea menţinerii ordinii şi securităţii publice.
