Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank cu sediul la Washington care se ocupă de zonele conflictuale şi care de la izbucnirea războiului din Ucraina a avut analize zilnice despre acţiunile Rusiei, a publicat luni seara un material care evaluează situaţia din România ajungând la concluzia că o victorie a lui George Simion în alegerile prezidenţiale ar fi un bonus pentru Rusia, care şi-ar vedea astfel realizate obiectivele avute în privinţa Ucrainei.
Un candidat de extremă dreapta, George Simion, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din 4 mai din România. Victoria lui Simion din primul tur vine după ce un alt candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, pe care autorităţile române le-au anulat ulterior din cauza unei posibile interferenţe ruseşti.
Simion a cerut încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina şi extinderea teritorială a României – politici care ar sprijini obiectivele Kremlinului în Ucraina şi naraţiunile Kremlinului despre Ucraina şi Moldova.
Simion, spre deosebire de Georgescu, şi-a exprimat totuşi sprijinul pentru continuarea participării României la un NATO condus de SUA, ca mijloc de descurajare împotriva unei posibile agresiuni ruse viitoare. Cu toate acestea, Simion continuă să îl sprijine pe Georgescu, declarând că l-ar lua în considerare pe Georgescu pentru funcţia de prim-ministru. Rămâne neclar dacă Georgescu ar putea obţine aprobarea parlamentară necesară, dar actuala coaliţie de guvernare pare să se fractureze în urma votului din 4 mai, se arată în preambulul analizei ISW.
CANDIDAŢII
George Simion, liderul formaţiunii politice ultranaţionaliste Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România din 4 mai, cu 40,96% din voturi. Simion îl va înfrunta pe Nicuşor Dan, care a obţinut 20,99% din voturi, într-un al doilea tur, în 18 mai.
Dan, primarul Bucureştiului, a fondat Uniunea reformistă Salvaţi România (USR) şi susţine creşterea cheltuielilor de apărare ale României şi continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Crin Antonescu s-a clasat pe locul al treilea cu 20,07% din voturi. Antonescu a primit sprijin din partea celor trei partide care formează în prezent coaliţia majoritară din Parlament – Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga, Partidul Naţional Liberal (PNL) de centru-dreapta şi Alianţa Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) a minorităţii maghiare. Antonescu a declarat că va continua să sprijine Ucraina „din punct de vedere logistic şi politic”, dar nu susţine trimiterea de trupe române de menţinere a păcii în Ucraina.
SOCIAL MEDIA
Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, ca urmare a declasificării unor documente ale serviciilor secrete româneşti care evidenţiau o probabilă interferenţă electorală rusă şi campanii TikTok eficiente pe scară largă. TikTok a declarat în martie 2025 că a eliminat peste 27.000 de conturi false care promovau partidul AUR. De asemenea, TikTok a angajat mai mulţi moderatori de conţinut şi a creat un grup de lucru pentru alegerile din România axat pe „campanii de influenţă sub acoperire şi integritatea publicităţii” înainte de alegerile prezidenţiale din mai 2025.
ISW precizează că nu a avut până la momentul redactării acestui raport informaţii conform cărora campaniile social media de pe TikTok sau alte platforme ar fi ajutat vreun candidat la alegerile din mai 2025 să obţină un avantaj semnificativ.
ATACURI CIBERNETICE
România a suferit atacuri cibernetice legate indirect de Rusia în timpul primului tur al alegerilor, din 4 mai, precum şi în timpul alegerilor din noiembrie 2024.
Direcţia Naţională de Securitate Cibernetică din România a raportat la 4 mai că grupul de hackeri pro-rus NoName057(16) a efectuat atacuri DDoS împotriva mai multor site-uri web în ziua alegerilor, inclusiv site-ul oficial al Guvernului României, al Curţii Constituţionale, al Ministerului Justiţiei, al Ministerului Afacerilor Externe şi al Senatului, precum şi site-urile de campanie ale candidaţilor la preşedinţie Crin Antonescu, Nicuşor Dan, John Ion Banu-Muscel şi Silviu Predoiu.
NoName057(16) a revendicat atacurile pe canalul lor de Telegram, afirmând că „Simion, care se poziţionează ca un aliat al lui Vladimir Putin, este considerat favorit” şi că grupul „nu stă deoparte”.
NoName057(16) a efectuat anterior atacuri DDoS împotriva aeroporturilor din Canada şi a site-urilor web ale băncilor din mai multe state europene din cauza sprijinului acestor state pentru Ucraina. NoName057(16) a vizat în mod similar site-urile web din Moldova în lunile premergătoare alegerilor prezidenţiale şi referendumului din octombrie 2024 din cauza presupusului guvern „rusofob” al Moldovei, precizează ISW.
Serviciul Român de Informaţii Externe (SIE) a declarat în documente declasificate în decembrie 2024 că Rusia a vizat România prin acţiuni hibride „agresive”, inclusiv atacuri cibernetice, în timpul primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024. Autoritatea Electorală Permanentă din România a suferit, de asemenea, peste 85 000 de atacuri cibernetice care au încercat să obţină acces la bazele de date ale site-ului înainte, în şi după ziua alegerilor din noiembrie 2024, iar Serviciul Român de Informaţii a evaluat că partea responsabilă a fost un actor de stat cu resurse considerabile.
CE OBIECTIV IMEDIAT ARE MOSCOVA
Alegerea lui Simion în funcţia de preşedinte ar putea promova obiectivul Kremlinului de a reduce ajutorul occidental acordat Ucrainei în timp ce Ucraina continuă să se apere împotriva invaziei la scară largă a Rusiei sau în viitor, în urma unui acord de pace.
Simion a declarat în martie 2025 că nu va trimite ajutor militar sau financiar Ucrainei dacă va fi ales. Kremlinul a cerut ca statele occidentale să înceteze să mai trimită ajutor militar Ucrainei în timpul oricărei viitoare încetări a focului pe termen lung – posibil pentru a stabili condiţiile în care să se ceară suprimarea livrărilor de arme occidentale către Ucraina, ca o condiţie pentru acceptarea de către Rusia a unei încetări permanente a focului.
Potenţiala încetare a ajutorului românesc acordat Ucrainei sub conducerea lui Simion ar putea afecta capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii ruseşti acum şi în viitor.
CU CE A AJUTAT ROMÂNIA UCRAINA
România a sprijinit în mod constant Ucraina împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, în special prin furnizarea unui sistem crucial de apărare aeriană Patriot şi prin găzduirea piloţilor F-16 în curs de formare.
România a semnat, de asemenea, un acord bilateral de securitate cu Ucraina în iulie 2024, în timpul mandatului fostului preşedinte român Klaus Iohannis.
Majorităţile din ambele camere ale Parlamentului României au aprobat legea de donaţie a sistemului Patriot al României către Ucraina şi planurile de instruire a soldaţilor ucraineni în centrul din România.
DE CE A FOST INTERZIS SIMION ÎN UCRAINA ŞI MOLDOVA
Simion a exprimat anterior opinii cu privire la integritatea teritorială a Ucrainei şi a Republicii Moldova care sunt similare cu naraţiunile Kremlinului.
Partidul AUR al lui Simion a cerut restaurarea României „în interiorul graniţelor sale naturale”, inclusiv prin revendicarea unor zone din vestul Ucrainei.
Simion a ameninţat într-un interviu acordat ziarului Telegraph în martie 2025 că va rupe tratatul de cooperare în domeniul apărării dintre România şi Marea Britanie, în baza căruia armata română antrenează forţele ucrainene în Marea Britanie şi care include un comitet mixt pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina, dacă Ucraina „nu învaţă cum să se comporte şi să respecte drepturile vorbitorilor de limbă română din Ucraina”.
Lui Simion i s-a interzis intrarea în Ucraina, din cauza „activităţilor sale antiucrainene sistematice care sunt contrare intereselor naţionale ale Ucrainei şi încalcă suveranitatea de stat şi integritatea teritorială a acesteia”.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a ajuns la concluzia că declaraţiile lui Simion urmăresc să discrediteze Ucraina, să nege legitimitatea frontierelor de stat ale Ucrainei şi să susţină că autorităţile ucrainene încalcă drepturile minorităţii române din Ucraina.
De asemenea, Moldova i-a interzis lui Simion să intre în ţară, deoarece Simion a catalogat anterior Moldova drept un „stat artificial” şi a făcut apel la unirea celor două state.
SIMION PREIA TEORIILE MOSCOVEI
Declaraţiile anterioare ale lui Simion despre Ucraina reflectă încercarea Kremlinului de a justifica invaziile sale din Ucraina, Rusia susţinând că a trebuit să protejeze minorităţile vorbitoare de limbă rusă care trăiesc în Ucraina de presupusele practici discriminatorii ale guvernului ucrainean. Declaraţiile lui Simion cu privire la integritatea teritorială a Ucrainei şi a Moldovei reflectă afirmaţiile Kremlinului potrivit cărora părţi din Ucraina aparţin altor state vecine şi că fostele teritorii ale Imperiului Rus şi ale Uniunii Sovietice fac parte de drept din Rusia de astăzi, arată ISW
Financial Times a relatat în martie 2025 că Simion a declarat că „nu vorbeşte despre anexarea de teritorii”, deoarece aceasta nu este „ideologia” sa – o încercare de a se distanţa de declaraţiile sale anterioare cu privire la revendicarea de teritorii din alte state.
SIMION, ACUZAT DE LEGĂTURI CU SERVICIILE SECRETE RUSE
Oficialii moldoveni şi români l-au acuzat pe Simion că are legături cu serviciile secrete ruse, dar nu au făcut publice dovezi ale acestor acuzaţii.
Fostul ministru moldovean al apărării, Anatol Şalaru, a afirmat în 2023 că Simion ar fi avut legături cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), iar preşedintele Comisiei parlamentare comune de control al serviciilor de informaţii din România, Ioan Chirteş, a afirmat în mod similar în noiembrie 2024 că Simion s-ar fi întâlnit cu ofiţeri din Direcţia Principală a Statului Major General rus (GRU). Simion a negat aceste afirmaţii, iar ISW precizează că nu a observat ca autorităţile române sau moldovene să furnizeze public dovezi ale acestor afirmaţii. Prim-ministrul român Macel Ciolacu a declarat în noiembrie 2024 că Simion nu este un „spion” şi nu s-a întâlnit cu agenţi de informaţii ruşi.
SIMION, PENTRU UN NATO SUB CONDUCEREA SUA
Cu toate acestea, Simion pare să sprijine participarea continuă a României la NATO, în special împotriva ameninţărilor viitoare din partea Rusiei. NATO construieşte ceea ce va fi cea mai mare bază a sa în România, în apropierea Mării Negre, iar Simion a vorbit în sprijinul rămânerii trupelor americane în România, declarând că o retragere a SUA din ţară ar fi „periculoasă”.
Simion a declarat că România ar fi în „mare pericol” fără un NATO condus de SUA şi şi-a exprimat sprijinul pentru apelurile preşedintelui american Donald Trump ca statele europene să investească mai mult în propriile cerinţe de apărare. Simion a declarat că marea majoritate a românilor sprijină NATO şi UE, astfel încât „acest lucru nu este ceva ce putem negocia”.
Simion a declarat, de asemenea, pentru Financial Times în martie 2025 că „Rusia lui Putin” este una dintre cele mai mari ameninţări pentru statele europene, inclusiv pentru România, statele baltice şi Polonia. El a declarat că doreşte „noi garanţii de securitate (pentru România) pentru următorii 30-50 de ani” pentru a împiedica Rusia să încalce din nou tratatele internaţionale.
Simion susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca modalitate de protecţie împotriva viitoarelor agresiuni ruse, arată ISW.
SIMION ŞI SPRIJINUL PENTRU CĂLIN GEORGESCU
Simion îşi menţine sprijinul pentru Călin Georgescu, candidatul ultranaţionalist pro-rus care a câştigat în mod neaşteptat primul tur, anulat ulterior, al alegerilor prezidenţiale din România din noiembrie 2024. Georgescu şi-a exprimat în mod explicit opiniile împotriva Ucrainei, NATO şi UE.
Simion l-a susţinut pe Georgescu în al doilea tur de scrutin, înainte ca autorităţile române să anuleze alegerile, chiar dacă opiniile lui Simion cu privire la sprijinul României pentru NATO şi desfăşurările SUA în România diferă foarte mult de cele ale lui Georgescu.
Simion a sugerat recent că ar lua în considerare numirea lui Georgescu în funcţia de prim-ministru în cazul în care ar deveni preşedinte şi în cazul în care Georgescu ar dori funcţia, susţinând că Georgescu „este dorit de români” şi că românii „l-au votat” pe Georgescu.
Parlamentul României trebuie să aprobe orice numire în funcţia de prim-ministru, dar actuala coaliţie de guvernare pare să se fractureze în urma votului din 4 mai. Preşedintele României numeşte un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării majorităţii parlamentare, după care Parlamentul trebuie să aprobe candidatul.
AR PUTEA GEORGESCU SĂ FIE PRIM-MINISTRU?
Partidul de centru-stânga PSD, partidul de centru-dreapta PNL şi partidul UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară, au format coaliţia electorală Alianţa România Înainte şi deţin în prezent majoritatea în Parlament. Cu toate acestea, coaliţia deţine o majoritate redusă atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor. În prezent, coaliţia nu include partidul reformist USR – partidul Elenei Lasconi, care s-a clasat pe locul al doilea după Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, dar a obţinut doar 2,68% la alegerile din 4 mai. USR a făcut iniţial parte din coaliţia care s-a format pentru a contracara câştigurile parlamentare ale extremei drepte în alegerile parlamentare din decembrie 2024 şi posibila alegere a lui Georgescu ca preşedinte, dar ulterior s-a retras, menţionează ISW.
Actualul prim-ministru al României, Marcel Ciolacu, din partea PSD, a anunţat că va demisiona pe 5 mai, iar toţi ceilalţi miniştri PSD se pare că vor părăsi şi ei guvernul. Aceste mişcări vin după ce Antonescu – candidatul Alianţei Electorale România Înainte – nu a reuşit să ajungă în turul al doilea al alegerilor. Euronews a relatat pe 5 mai, pe surse, că PNL i-ar fi cerut lui Ciolacu să demisioneze şi ca actualul preşedinte interimar, Ilie Bolojan, să-i ia locul după o perioadă de interimat de 45 de zile.
Între timp, Bolojan va nominaliza şi parlamentul va trebui să aprobe un nou prim-ministru. Retragerea PSD din actualul guvern şi nemulţumirea PNL faţă de PSD ar putea fractura coaliţia şi deschide calea pentru formarea unei noi coaliţii în parlament. Rămâne neclar dacă o nouă coaliţie în viitor ar putea aproba numirea lui Georgescu ca prim-ministru, conchide analiza ISW.
