Turnul medieval de la Hotărani, din comuna Fărcașele, construit în urmă cu aproximativ 500 de ani pentru a fi punct de veghe și de observație, a fost consolidat și restaurat printr-un proiect finanțat prin PNRR în valoare de un milion de euro și va intra în circuitul turistic, potrivit primarului Leon – Viorel Vladu.
După ce în acest an au fost finalizate lucările de consolidare și restaurare, autoritățile locale amenajează acum ultimele elemente din interior, montează panouri informative, exponate despre istoria și cultura locului, astfel încât vizitatorii să aibă acces la informații cât mai complete despre turn și despre zonă, a declarat, pentru AGERPRES, Leon – Viorel Vladu.
Turnul va putea găzdui expoziții, lansări de carte, conferințe, ateliere meșteșuguri și diferite activități educative, sociale sau culturale. Totodată, în turn au fost montate telescoape astronomice pentru observații, iar printre exponate sunt replici ale obiectelor descoperite în timpul cercetărilor arheologice din zonă.
‘Acum suntem la stadiul să-l dotăm în interior cu materiale informative și cu exponate, cu panouri cu date de istorie locală. Până în octombrie se încheie și aceste dotări și va fi deschis publicului. El va intra într-un circuit turistic, de fapt chiar în mai multe, odată pe ruta culelor din Oltenia și apoi pe alte rute istorice alături de obiective din Caracal, Corabia, alte localități din județ care au obiective turistice și istorice. Avem o colecție bogată de obiecte găsite chiar în curtea turnului de arheologul Marin Nica, avem niște obiecte deosebite, dar vom expune replici realizate de meșterul Ionel Cococi de la Vădastra pentru că piesele originale sunt în muzee specializate din țară, din Oltenia și nu numai. De exemplu, avem un căpăcel de vas cu o vechime de 4.500 de ani, care prezintă niște forme de scriere, așa le-au interpretat arheologii care zic că ar fi vorba de cea mai veche formă de scriere descoperită în sudul României’, a spus edilul.
Reușita restaurării turnului medieval de la Hotărani este considerată de primarul Valdu drept ‘miracol’, după ce până în 2019 construcția se degrada vizibil de la an la an și în documente nu era în inventarul niciunei instituții sau autorități.
‘Totul a fost… o întâmplare și nu știu… un ajutor divin să ne întâmple miracolul ăsta cu turnul. Nici nu era al nostru, mai precis nu apărea a fi în administrarea noastră. Până la momentul 2019, când am rămas eu primar, era într-o stare foarte avansată de degradare, cu acoperișul făcut praf, curgea apa prin el. Mai întâi s-a pus problema să construim o sală de evenimente și n-am avut unde decât în zona turnului, unde era un perimetru deschis de circa 3.000 de metri pătrați, spațiul era generos, dar era deschis, numai bălării, sub turn sălășluiau caii’, a afirmat primarul Leon – Viorel Vladu.
Primele demersuri pentru punerea în valoare a turnului au apărut în contextul unui alt proiect al administrației locale, o sală de evenimente pentru a cărei ridicare era necesară descărcare arheologică.
‘Am luat decizia să construim acolo, în zona turnului, o sală mică pentru evenimente. Tot de atunci au început și demersurile pentru punerea turnului în valoare, după ce s-a făcut descărcarea arheologică pentru a putea construi sala de evenimente’, a explicat primarul.
După finalizarea sălii, autoritățile locale au decis să intervină și asupra monumentului, însă pentru acest lucru a fost necesară mai întâi clarificarea situației juridice a construcției.
‘Ca să putem interveni trebuia să stabilim cui aparține, dar al Consiliul Județean nu era, al instituțiilor de cultură nu era, la Culte nu era și am constata că legea prevedea că obiective de acest fel dacă nu erau deja în inventarul vreunei instituții sau autorități, erau ale localității pe raza căreia se aflau’, a declarat Leon – Viorel Vladu.
Primele intervenții au vizat oprirea degradării prin repararea acoperișului și împrejmuirea construcției.
‘Am putut să intervenim destul de rapid și să oprim degradarea, reparând acoperișul, cu firmă autorizată și specializată în monumente, am făcut apoi și gardul ca să nu mai intre animale. Am avut norocul de a lucra pentru acoperiș cu un proiectant foarte bun pe monumente, care ne-a făcut proiectarea și pentru consolidare și reabilitare pentru că eram hotărâți să-l reabilităm’, a precizat primarul.
Finanțarea lucrărilor la turnul medieval prin PNRR a oferit administrației locale posibilitatea de a realiza toate lucrările de consolidare și restaurare necesare, cât și amenajarea obiectivului pentru a găzdui evenimente culturale.
‘Când s-au lansat proiectele pentru finanțare prin PNRR, părea că n-am șanse să primim finanțare. (…) Dar pentru că aveam proiectul de consolidare și restaurare a turnului deja făcut de la repararea acoperișului, l-am depus și cred că a fost printre primele obiective din țară aprobate. Am mai avut apoi o problemă, că nu mai găseam constructor, dar s-a rezolvat și asta și am reușit să facem și recepția finală cu o lună înainte de a se închide PNRR-ul’, a mai menționat Leon – Viorel Vladu.
***
Potrivit informațiilor publicate de Primăria Fărcașele, turnul reprezintă ultima urmă a curților fortificate boierești din Hotărani. Reședința boierească a fost ridicată de ascendenții lui Mitrea (marele vornic Mitrea Dumitru n.r.) în prima jumătatea a veacului al XVI-lea sau chiar de însuși înaltul dregător înainte de edificarea schitului.
Puternicul turn a fost piesa de bază a fortificațiilor curții boierești de la Hotărani și cel mai estic punct de observație din bazinul inferior al Oltului – are o înălțime de 15,80 metri. De la înălțimea ultimului nivel putea fi supravegheată toată Valea Oltului, de la Fălcoiu până în Drăgănești, valea Tesluiului, până la confluența sa cu Oltul, precum și drumul cel mare, comercial, care traversa câmpia spre trecătorile munților.
Sursa fotografiilor: Primăria Fărcașele
