Pe 9 iunie, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunţat că „epidemia de mpox continuă să îndeplinească criteriile pentru o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” (USPPI), potrivit unui comunicat.
USPPI a fost până anul trecut cel mai ridicat nivel de alertă în faţa unei epidemii, potrivit Regulamentului Sanitar Internaţional (RSI), un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru cele 196 de state părţi (cele 194 de state membre ale OMS, Liechtenstein şi Sfântul Scaun). Însă amendamentele adoptate în iunie 2024 de ţările din OMS au introdus un nivel de alertă mai ridicat: cel de „urgenţă cauzată de o pandemie”, conform Agerpres.
Decizia OMS de a menţine alerta în faţa recrudescenţei mpox a fost luată în urma celei de-a patra reuniuni a Comitetului de urgenţă al RSI, care a avut loc pe 5 iunie.
Acest comitet, deşi „recunoaşte progresele realizate în ceea ce priveşte capacitatea de reacţie a unor ţări”, l-a informat pe directorul general al OMS că evenimentul continuă să reprezinte o USPPI, din cauza creşterii continue a numărului de cazuri, inclusiv recent în vestul Africii, şi a „continuării probabile a unei transmiteri nedetectate în anumite ţări dincolo de continentul african”, a explicat OMS.
„Dificultăţile operaţionale persistente” în răspunsul la epidemie, „inclusiv în materie de supraveghere şi depistare, precum şi lipsa finanţării, fac dificilă prioritizarea intervenţiilor şi necesită un sprijin internaţional continuu”, a adăugat organizaţia.
Directorul OMS a declarat această USPPI pe 14 august 2024 în faţa răspândirii fulgerătoare a bolii, cunoscută în trecut sub numele de „variola maimuţei”, în Africa, în special în Republica Democratică Congo (RDC).
OMS a luat aceeaşi decizie şi în iulie 2022, atunci când o epidemie de mpox s-a extins la nivel mondial, înainte de a scădea acest nivel de alertă în mai 2023.
60% din cazuri în RDC
„De la începutul lui 2024, peste 37.000 de cazuri confirmate de mpox au fost semnalate către OMS de 25 de ţări, inclusiv 125 de decese”, a declarat directorul OMS, vineri, în Comitetul de urgenţă.
RDC a înregistrat 60% din cazurile confirmate şi 40% din decese, fiind urmată de Uganda, Burundi şi Sierra Leone, ţară care se confruntă cu o creştere a numărului de cazuri de la începutul acestui an. Pe lângă cazurile confirmate, RDC continuă să semnaleze între 2.000 şi 3.000 de cazuri suspecte în fiecare săptămână.
De la precedenta reuniune a Comitetului de urgenţă din luna februarie, alte şapte ţări au semnalat recrudescenţe ale bolii, pentru prima dată: Albania, Etiopia, Malawi, Macedonia de Nord, Sudanul de Sud, Tanzania şi Togo, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
„Avem nevoie de o vaccinare strategică şi ţintită. Şi avem nevoie ca toţi partenerii şi donatorii să susţină planul strategic mondial de pregătire şi reacţie la mpox, furnizând suma necesară de 147 de milioane de dolari”, a adăugat el.
Mpox, o boală cauzată de un virus din aceeaşi familie din care face parte cel al variolei, se manifestă în principal prin febră puternică şi apariţia unor leziuni cutanate, denumite vezicule.
Identificată pentru prima dată în RDC în 1970 (pe atunci Zair), boala a rămas multă vreme activă doar în aproximativ zece ţări africane.
Ea are două sub-tipuri, clada I şi clada II. Virusul, mult timp endemic în Africa centrală, a traversat graniţele continentului african în mai 2022, când clada II s-a răspândit în lumea întreagă, afectându-i în principal pe bărbaţii care întreţin raporturi sexuale cu alţi bărbaţi.
