„Condamnăm reacţia ministrului Sebastian Burduja şi considerăm că a comis un derapaj ireconciliabil cu principiile democratice şi cu obligaţiile funcţiei pe care o ocupă.
Prin instigarea publică la procese împotriva societăţii civile, el a demonstrat nu doar o neînţelegere periculoasă a democraţiei, ci şi o atitudine profund ostilă faţă de dreptul fundamental la liberă exprimare şi participare publică (…)
Mai mult, este inacceptabil ca cineva în această poziţie să furnizeze informaţii false care manipulează şi distorsionează realitatea. Spre exemplu, Greenpeace România, birourile regionale şi Greenpeace International au fost implicaţi activ atât în proteste faţă de Rusia şi importurile de gaz fosil, cât şi în răspunsul faţă de deversarea de petrol din Marea Neagră, menţionată de ministrul energiei în mesajul său. O simplă căutare pe internet l-ar fi ajutat pe dânsul să găsească aceste informaţii, dacă într-adevăr ar fi fost interesat să o facă.
Printr-o declaraţie ce pare desprinsă dintr-un manual de intimidare politică, ministrul nu doar că încurajează represaliile împotriva societăţii civile, ci şi transmite un avertisment clar: oricine îndrăzneşte să critice va plăti scump. Şi acesta e doar începutul”, susţine Greepeace, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
Potrivit sursei citate, „aceasta nu mai este o simplă poziţie guvernamentală, ci un atac frontal asupra dreptului fundamental la participare publică şi la justiţie”.
„Când un oficial de rang înalt nu doar tolerează, ci incită activ la astfel de procese menite să reducă la tăcere vocile critice, asistăm la o deturnare periculoasă a statului de drept. Astăzi atacă dreptul fundamental de participare la justiţie. Ce urmează? Care sunt următoarele drepturi pe care vor să le restricţioneze? Dreptul la libertate? Dreptul la sănătate? Dreptul la educaţie? (…) Astăzi, un juriu format din nouă persoane din Morton County a ajuns la un verdict în procesul injust intentat de Energy Transfer împotriva entităţilor Greenpeace din SUA (Greenpeace Inc, Greenpeace Fund) şi Greenpeace International, considerând entităţile răspunzătoare pentru daune în cuantum de 660 de milioane dolari. Companiile exploatatoare din întreaga lume continuă să încerce să reducă la tăcere libertatea de exprimare, dreptul la protest şi accesul la justiţie. Ştim asta foarte bine având în vedere propriile noastre lupte cu o astfel de corporaţie care pune profitul mai presus de natură şi vieţi umane”, precizează organizaţia.
În viziunea activiştilor de mediu, România şi-a asumat obligaţii sub tratate europene şi internaţionale la cel mai înalt nivel, de a asigura acces la justiţie organizaţiilor de mediu în cauze de interes public, precum costuri rezonabile şi calitate procesuală activă, cum ar fi Convenţia de la Aarhus, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi Directiva pe evaluarea proiectelor asupra mediului.
„Nu poate rămâne în funcţie”
În plus, subliniază aceştia, anul trecut, Uniunea Europeană a aprobat directiva prin care prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în statele membre de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (acţiuni cunoscute ca Strategic lawsuit against public participation sau SLAPP).
„Un ministru care îşi foloseşte poziţia pentru a încuraja represalii împotriva celor care contestă proiecte cu impact asupra mediului şi comunităţilor nu poate rămâne în funcţie. Astfel de declaraţii sunt incompatibile cu valorile europene, cu interesele României şi cu o guvernare responsabilă.
Cerem de urgenţă Prim-Ministrului, Marcel Ciolacu, să intervină şi să acţioneze decisiv prin demiterea ministrului energiei, Sebastian Burduja. Iar pe termen lung, reglementarea problemei cheltuielilor de judecată pentru organizaţiile de mediu care acţionează în interes public şi în conformitate cu legea, să specifice exact ce înseamnă cheltuieli rezonabile şi să impună un prag pentru toate organizaţiile care acţionează în interesul public, similar cu cel din Marea Britanie unde acest prag nu trebuie să depăşească 10.000 de lire”, afirmă Greenpeace.
Ce a anunțat ministrul
Joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a menţionat, într-o postare publicată pe propria pagină de socializare, că un tribunal american a decis că ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic şi a solicitat tuturor directorilor companiilor naţionale din energie să ceară în instanţă daune-interese în cuantum maxim împotriva organizaţiilor care introduc acţiuni cu rea-credinţă.
„Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiţie) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiţie la hidrocentrala Răstoliţa), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanţă de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investiţiile româneşti sunt nocive pentru mediu? Oare o investiţie finalizată în proporţie de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au eşuat cele două petroliere ruseşti cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând, acum doar câteva luni, o tragedie majoră pentru ecosistemul marin? Este clar: România trebuie să se apere cu toate forţele. Aceste acţiuni în instanţă nu sunt, de obicei, despre protecţia mediului, ci despre blocarea dezvoltării naţionale şi a securităţii noastre energetice. Tactici de hărţuire, procese intentate cu rea-credinţă, avocaţi foarte bine plătiţi – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenţei noastre”, a subliniat Burduja.
În acest context, oficialul a anunţat că ministerul de resort lucrează la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea şi accelerarea proiectelor începute, cu grad ridicat de execuţie
„Lucrăm la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea şi accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuţie. Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investiţiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiţi de statul român. Vorbim despre peste 700MW, cu un stadiu de execuţie de până la 98%. Nu ne vom opri! Să fie clar: cine vrea să ţină România în întuneric va fi tras la răspundere. Pentru că aşa e moral şi normal. (…) Le solicit public tuturor directorilor companiilor naţionale din energie să ceară în instanţă daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acţiuni cu rea-credinţă! Cine greşeşte plăteşte. Aşa e normal (…) Fiecare blocaj artificial costă România bani, locuri de muncă şi securitate energetică. Patriotismul energetic înseamnă fapte, nu vorbe! Înseamnă să trecem la măsuri ofensive care să consolideze producţia de energie electrică şi termică, după ani de zile de întârzieri, ezitări, blocaje. România are nevoie de gaze, de hidrocentrale, de cărbune, de regenerabile, de investiţii strategice. Are nevoie de toate”, a transmis demnitarul.
Știrea invocată de Burduja: „Greenpeace, condamnată să plătească peste 665 de milioane de dolari operatorului unui oleoduct american”
Cunoscuta organizaţie nonguvernamentală Greenpeace a fost condamnată miercuri în Statele Unite să plătească peste 665 de milioane de dolari despăgubiri operatorului unui oleoduct căruia i s-a opus, o condamnare severă ce ar putea avea implicaţii majore asupra mişcărilor de protest, informează AFP.
Un juriu din statul american Dakota de Nord a considerat organizaţia responsabilă pentru majoritatea acuzaţiilor care i-au fost aduse şi a condamnat-o să plătească peste 665 de milioane de dolari grupului Energy Transfer, potrivit unei copii a hotărârii consultate de AFP.
Greenpeace, care a denunţat acest proces ca fiind o procedură abuzivă menită să „o reducă la tăcere”, a anunţat că va face apel. „Nu puteţi falimenta o mişcare”, a declarat Sushma Raman de la Greenpeace USA pentru AFP.
În centrul acestei lupte juridice se află protestele desfăşurate între 2016 şi 2017 în acest stat împotriva controversatului proiect Dakota Access Pipeline, care s-au soldat cu sute de arestări şi răniţi.
Tribul indigen Sioux din Standing Rock şi grupuri ecologiste, printre care şi Greenpeace, cărora li s-au alăturat în mai multe rânduri mii de manifestanţi, au încercat fără succes să împiedice construirea unui tronson al oleoductului care, potrivit siouxilor, urma să traverseze situri sacre şi să le pună în pericol sursele de apă potabilă. Proiectul a fost relansat de Donald Trump în primul său mandat.
Trei entităţi ale Greenpeace, inclusiv filiala sa americană Greenpeace USA, au fost date în judecată de grupul american Energy Transfer pentru defăimare şi incitare la violenţă. Acesta le acuza că au jucat un rol-cheie în protestele de amploare.
ONG-urile şi reprezentanţi ai comunităţii indigene implicaţi în mişcarea de protest au negat în repetate rânduri aceste acuzaţii. Energy Transfer le-a solicitat daune de câteva sute de milioane de dolari pentru a compensa prejudiciul pe care susţinea că l-a suferit în urma acestor proteste.
„Dorim să mulţumim judecătorului şi juriului pentru timpul şi efortul incredibil pe care l-au dedicat acestui proces”, a reacţionat Energy Transfer într-un comunicat transmis AFP după anunţarea verdictului.
Potrivit ziarului local North Dakota Monitor, unul dintre avocaţii companiei, Trey Cox, ar fi cerut juriului să condamne Greenpeace la o sumă de peste două ori mai mare decât valoarea prejudiciului estimat, pentru a „descuraja Greenpeace şi alte organizaţii să acţioneze în acelaşi mod în viitor”.
„Este o hotărâre periculoasă şi potenţial dăunătoare”, deoarece ar putea avea „efectul de a reprima protestele legale şi libertatea de exprimare”, a declarat Michael Burger, cercetător în drept la Universitatea Columbia, pentru AFP.
Pentru acest specialist în acţiuni legate de justiţia climatică, acest proces ar fi trebuit „să fie supus unor niveluri mai ridicate de control”, a adăugat el, subliniind absenţa reglementărilor anti-SLAPP – denumire dată în engleză proceselor menite să reducă la tăcere criticile sau acţiunilor judiciare abuzive – în statul Dakota de Nord.
Aceasta a fost a doua acţiune în justiţie intentată de Energy Transfer împotriva Greenpeace. După ce justiţia federală a respins în 2019 o plângere împotriva mai multor ONG-uri de mediu, compania a sesizat justiţia statului Dakota de Nord.
În pofida acestui eşec, Greenpeace nu intenţionează să renunţe. „Nu vom da înapoi şi nu vom fi reduşi la tăcere”, a dat asigurări miercuri Kristin Casper de la Greenpeace International.
Ea a promis, de asemenea, că „Energy Transfer nu a auzit ultimul cuvânt de la noi” şi a anunţat că organizaţia va duce lupta în instanţele europene.
ONG-ul a depus deja o plângere împotriva companiei în luna februarie la un tribunal din Ţările de Jos, unde se află sediul Greenpeace International, invocând o legislaţie europeană vizând combaterea procedurilor abuzive.
În aceasta, Greenpeace solicită despăgubiri pentru costurile pe care le-a suportat în aceste lupte juridice. „Există costul financiar pentru organizaţii, dar şi costul uman, deoarece în astfel de situaţii, procesul în sine este o pedeapsă”, a explicat recent pentru AFP Sushma Raman de la Greenpeace USA.
