Încetinirea vine în ciuda unei reveniri la nivelurile pre-Covid în 2023 și ar putea afecta pe termen lung speranțele de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare umană până în 2030.
Indicele Dezvoltării Umane (IDU), care măsoară nivelul de trai, educația și sănătatea populației, a suferit o scădere istorică în timpul pandemiei. Deși redresarea a început, raportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) arată că progresul din 2024 este lent și riscă să devină „noua normă”. În plus, decalajele dintre țările bogate și cele sărace se adâncesc, în special pe fondul reducerilor drastice ale ajutoarelor internaționale, anunțate recent de mai multe state, inclusiv SUA.
„Dacă țările dezvoltate încetează să finanțeze dezvoltarea, efectele se vor resimți în scăderea speranței de viață, veniturilor și în creșterea riscului de conflicte”, a avertizat administratorul PNUD, Achim Steiner.
Printre posibilele cauze ale stagnării se numără efectele secundare ale Covid-19 și multiplicarea conflictelor globale. În acest context, PNUD vede în Inteligența Artificială (AI) o oportunitate majoră de relansare, dar și un domeniu plin de provocări.
Un sondaj realizat în 21 de țări arată că una din cinci persoane a folosit deja AI, iar două treimi intenționează să o utilizeze pentru educație, sănătate sau muncă. Totodată, 60% dintre respondenți speră ca AI să genereze noi locuri de muncă, deși jumătate se tem că aceasta le-ar putea înlocui activitatea actuală.
Raportul atrage însă atenția și asupra inegalităților de acces și a prejudecăților culturale care pot apărea în utilizarea AI, în special pentru țările mai puțin dezvoltate. Un studiu citat de PNUD arată că răspunsurile generate de AI reflectă mai mult perspectivele din țările bogate și anglofone.
„Tehnologia vizează oamenii, nu doar obiectele. Alegerea modului în care folosim AI va influența generațiile viitoare”, subliniază Achim Steiner, pledând pentru integrarea responsabilă a tehnologiei în dezvoltarea globală.
