Trei figuri ale opoziţiei ruse în exil, care nu pot acţiona în Rusia, organizează duminică, la Berlin, prima lor mare manifestaţie antirăzboi şi anti-Putin, o adunare care urmează să constituie o nou punct de plecare al mişcării devastate de represiune şi conflicte interne, relatează AFP.
Acest marş, prevăzut duminică după-amiaza în capitala Germaniei, este organizat împreună de către Iulia Navalnaia, văduva lui Aleksei Navalnîi, care a preluat conducerea mişcării, Ilia Iaşin, un fost consilier municipal de la Moscova şi Vladimir Kara-Murza, un vechi critic al Kremlinului, care a supravieţuit unui număr de două tentative de asasinare.
Ultimii doi s-au aflat până în august după gratii în Rusia din cauză că critică Kremlinul şi denunţă invazia Ucrainei. Ei au fost eliberaţi în cadrul unui schimb mare de deţinuţi cu Occidentul.
Navalnaia vrea ca manifestaţia să arate că ”există o Rusie antimilitaristă şi liberă”.
O ilustrare a dificultăţii acestei ambiţii este faptul că ea a fost nevoită să recunoască, într-un interviu difuzat miercuri de către publicaţia rusă de opoziţie Dojd, că nu are un ”plan” prin care să pună capăt regimului lui Vladimir Putin.
Însă, la fel ca soţul său înaintea sa, Navalnaia continuă să creadă că va apărea o ”Rusie minunată” în viitor.
Marşul urmează să ceară ”retragerea trupelor ruse din Ucraina, judecarea lui Vladimir Putin ca criminal de război şi eliberarea tuturor deţinuţilor politici”, precizează pe Telegram Iaşin.
Kremlinul i-a ironizat miercuri pe opozanţii ruşi, ”monstruos de detaşaţi de ţara lor” şi a căror ”opinie nu are nicio importanţă”.
PEPINIERA EXILAŢILOR
Opoziţia – privată de influenţă în Rusia prin reprimarea care a aruncat sute sau mii de oameni în închisoare – speră să mobilizeze pepiniera de zeci de mii de ruşi exilaţi începând din 2022, cărora Berlinul – care-i găzduieşte pe mulţi dintre ei – le-a devenit capitală informală.
Ilia iaşin, care a încheiat recent un turneu european de întâlniri cu exilaţi, vrea să încerce să mobilizeze această diasporă în jurul unei ”iniţiative antirăzboi şi anti-Putin” care să-i inspire pe ruşii rămaşi în ţară.
”Tot ceea ce poate face opoziţia în prezent este să demonstreze că ruşii sunt împotriva războiului şi împotriva lui Putin”, relevă politologul rus Abbas Galliamov.
Două lucruri vor determina, astfel, succesul adunării de la Berlin: credibilitatea mesajului şi numărul participanţilor, explică el AFP.
Problema este că de la moartea lui Aleksei Navalnîi, opoziţia rusă a strălucit prin scandaluri implicând diverşii săi componenţi.
Este vorba despre agresarea cu ciocanul a unui aliat al lui Navalnîi, victima arătând cu degetul curentul fostului oligarh Mihai Hodorkovski. Sau acuzaţiii împotriva Fundaţiei anticorupţie a defunctului opozant, care ar fi acoperit maşinaţiuni ale unor bancheti veroşi din Rusia.
”Este foarte important să arărăm că putem acţiona împreună şi consolida diversele forţe ale mişcării ruse antirăzboi”, insista în acest context. la începutul lui noiembrie, într-un interviu acordat Dojd, Vladimir Kara-Murza.
FUNAMBULISM
O reconciliere este cu atât mai urgentă cu cât aceste lupte alimentează frustrări.
Omul de afaceri Evgheni Cicivarkin, un critic al Kremlinului şi exilat la Londra de mulţi ani, anunţa în noiembrie că se retrage până când figurile opoziţiei ”se concentrează asupra luptei împotriva regimului”.
”Este clar că conflictele sunt atât de profunde (…), încât este puţin probabil, în prezent, să se reconcilieze toată lumea”, recunoştea, la începutul lui noiembrie, într-un interviu acordat Moscow Times, Ilia Iaşin.
Alt motiv de jenă este problema Ucrainei. O susţinere prea marcată a Kievului şi a aliaţilor săi din Occident îi poate aliena pe ruşi şi distruge orice speranţă a unei eventuale viitoare cariere politice a acestor opozanţi într-o Rusie post-Putin.
Într-un exerciţiu de mers pe sârmă, Iulia Navalnaia a dat asigurări, la Dojd, că vrea ”să-l înfrângă pe Vladimir Putin” şi nu ”să(-şi) înfrângă ţara”.
Navalnaia, întrebată de săptămânalul german Die Zeit despre o continuare a ajutării militare a Ucrainei de către Occident, a răspuns că îi este ”greu să se pronunţe” şi a făcut un apel la ”oprirea imediată” a războiului.
Un fapt anecdotic – dar revelator – este că Ilia Iaşin a intervenit în timp ce exilaţii se certau online ce steaguri să aducă la manifestaţia de la 17 noiembrie – rusesc, ucrainean sau ambele?
”Să ne concentrăm asupra afişelor şi sloganurilor. Să devenim vocea concetăţenilor noştri care sunt reduşi la tăcere în Rusia”, pledează el pe Telegram pe lângă cei 200.000 de abonaţi.
