Evenimentele din ajunul comemorării au inclus mai multe conferinţe de pace, un concert, un maraton pentru pace şi pregătirile finale pentru emblematica aprindere a felinarelor pe râul Motoyasu, unde mii de oameni îşi vor arunca să plutească mesajele cu dorinţe de pace.
Zeci de muncitori lucrau marţi la aranjamentele florale care ornează împrejurimile cenotafului din Hiroshima, în timp ce primarul oraşului, Kazumi Matsui, asculta cu atenţie repetiţiile muzicale ale elevilor.
Au fost luate măsuri de securitate speciale, având în vedere participarea unor personalităţi japoneze, dar şi a unor reprezentanţi diplomatici din ţări precum SUA şi Israel.
Numeroase persoane au venit deja în Parcul Păcii pentru a aduce un omagiu victimelor bombardamentului atomic. Este de pildă cazul lui Tomoka Hayashi, în vârstă de 35 de ani, venită din Nagoya şi care a subliniat semnificaţia simbolică a acestei comemorări, întrucât, pe lângă amintirea istorică, ea reflectă de asemenea îngrijorarea crescândă în lume faţă de ameninţarea reprezentată de conflictele armate şi de posibila folosire a armelor nucleare, într-un context internaţional tot mai tensionat.
“Acum, când se împlinesc 80 de ani (de la atacul atomic), nu vreau să ne întoarcem într-o epocă în care a fost folosită bomba atomică”, punctează Tomoka Hayashi.
Un număr record de 120 de ţări şi regiuni au trimis reprezentanţi la Hiroshima. Ucraina este reprezentată, dar Rusia va fi absentă pentru al doilea an consecutiv, deşi Hiroshima a ridicat veto-ul asupra participării sale, participând în schimb aliatul său, Belarus.
Aceasta este prima ceremonie de comemorare de la Hiroshima la care vor participa Taiwanul şi Palestina, care nu sunt recunoscute oficial de Japonia. Vor lua parte la ceremonie mai multe puteri nucleare, printre care SUA, Regatul Unit, Franţa, India, ţară nesemnatară a tratatului de neproliferare, şi Israelul, o putere nucleară neoficială.
Nu vor participa însă China, Coreea de Nord şi Pakistan, ţări care de asemenea deţin arme nucleare.
Ca în fiecare an, va fi semnată o declaraţie de pace, citită de primarul Hiroshimei, Kazumi Matsui. Conţinutul acesteia este deja cunoscut şi va cuprinde, ca de fiecare dată, sintagma “nu renunţa niciodată”, atribuită supravieţuitorului Sunao Tsuboi, care a murit în 2021 la vârsta de 96 de ani şi care şi-a dedicat întreaga viaţă unei campanii de abolire a armelor nucleare.
Declaraţia va evidenţia importanţa de a transmite dorinţa de pace a supravieţuitorilor bombei atomice, amintind mărturiile altor “hibakusha”, numele dat supravieţuitorilor bombardamentului nuclear.
Textul va combate ideea că armele nucleare sunt necesare pentru apărarea naţională şi liderii mondiali vor fi întrebaţi dacă au luat vreodată în considerare faptul că politicile lor de securitate pot să provoace conflicte internaţionale.
Cea de-a 80-a comemorare a bombardamentului atomic are o semnificaţie deosebită în acest an, întrucât numărul total al supravieţuitorilor încă în viaţă ai bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki a scăzut sub 100.000.
State Unite au lansat primul atac nuclear asupra oraşului Hiroshima pe 6 august 1945, iar trei zile mai târziu au lovit cu două bombe atomice oraşul Nagasaki, ceea ce a dus la capitularea Japoniei pe 15 august şi la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Se estimează că aproximativ 210.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în ambele oraşe şi alţi circa 150.000 au fost răniţi în urma acelor bombardamente, care în plus au lăsat în urma lor consecinţe umanitare şi de mediu.
