Un astfel de atac ar da înapoi programul nuclear al Iranului cu săptămâni sau chiar luni, dar ar provoca totodată o escaladare a tensiunilor în regiune, cu riscul izbucnirii unui conflict mai extins, potrivit mai multor rapoarte de informaţii de la sfârşitul administraţiei preşedintelui Joe Biden şi de la începutul administraţiei lui Donald Trump, a informat ziarul, transmite Reuters, relatează Agerpres.
Reuters nu a putut confirma imediat relatarea. Casa Albă a refuzat să comenteze. Washington Post a scris că guvernul israelian, CIA, Agenţia de Informaţii pentru Apărare şi Biroul Directorului de Informaţii Naţionale al SUA au refuzat să comenteze.
Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, a declarat pentru Washington Post că Trump „nu va permite Iranului să obţină o armă nucleară”.
„Deşi preferă să negocieze paşnic o soluţionare a problemelor de lungă durată ale Americii cu regimul iranian, el nu va aştepta la infinit dacă Iranul nu este dispus să negocieze, şi asta curând”, a declarat Hughes pentru Washington Post.
Cel mai cuprinzător dintre rapoartele serviciilor de informaţii a venit la începutul lunii ianuarie şi a fost produs de directoratul de informaţii secrete al şefilor de stat major comun şi a Agenţiei de Informaţii pentru Apărare, a scris ziarul american.
Vezi și: VIDEO Iranul dezvoltă o adevărată rețea de orașe subterane: ‘un nou oraș al rachetelor’
Bazele vizate
Raportul avertiza că Israelul ar putea încerca un atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene de la Fordow şi Natanz.
Actuali şi foşti oficiali americani familiarizaţi cu informaţiile secrete au declarat că Israelul a concluzionat că bombardarea Iranului în octombrie trecut a degradat apărarea antiaeriană a Teheranului şi a lăsat ţara expusă unui atac ulterior, a relatat Washington Post, care nu a identificat oficialii citaţi.
Vezi și: Iranul, acuzat că dezvoltă rachete nucleare, cu o rază de acțiune până în România: care e planul
Situația de anul trecut
Iranul şi Israelul s-au angajat în lovituri şi contralovituri anul trecut, pe fondul tensiunilor mai ample din cauza războiului purtat de Israel împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas din Fâşia Gaza.
Rapoartele serviciilor de informaţii prevedeau două potenţiale opţiuni de atac care ar presupune fiecare implicarea Statelor Unite, care ar trebui să furnizeze sprijin pentru realimentarea aeronavelor în aer şi informaţii secrete, potrivit Washington Post.
Vezi și: Alertă mondială lansată de la Davos: ‘Iranul e aproape să producă arme nucleare’
Opțiunea lui Trump
Într-un interviu difuzat luni de Fox News, Trump a declarat că ar prefera să încheie un acord cu Iranul pentru a-l împiedica să obţină o armă nucleară, afirmând, de asemenea, că, în opinia sa, şi Iranul ar prefera un acord în locul unui conflict armat.
„Toată lumea crede că Israelul, cu ajutorul nostru sau cu aprobarea noastră, se va duce şi îi va bombarda până-i ia naiba. Aş prefera să nu se întâmple asta”, a spus Trump.
Context
Statele Unite, în timpul administraţiei preşedintelui Barack Obama, şi aliaţii europeni au negociat un acord cu Iranul pentru ca Teheranul să pună capăt programului său nuclear, dar Trump, în primul său mandat, încurajat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, a retras Statele Unite din acordul de referinţă şi a ordonat reimpunerea de sancţiuni împotriva Teheranului în 2018.
De atunci, Iranul şi-a reluat programul nuclear şi continuă să îmbogăţească uraniu, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a ONU.
Iranul, Regatul Unit, Franţa şi Germania s-au întâlnit la Geneva pentru a căuta o modalitate de a relua discuţiile nucleare, a declarat ministrul de externe iranian Abbas Araqchi pentru televiziunea de stat iraniană în ianuarie.
