Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a fost prost pregătită pentru evacuarea de urgenţă a personalului său de observare din Ucraina după invazia rusă din 2022, potrivit unui raport intern consultat în exclusivitate de AFP, raport apărut în timp ce organizaţia încearcă să retrimită o misiune în cazul unui armistiţiu între cele două părţi.
Planurile Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), organism cu sediul la Viena din care face parte inclusiv Rusia, au fost „în mare parte ineficiente” şi „nu au fost comunicate în mod adecvat şi la timp” persoanelor vizate, potrivit documentului clasificat „strict confidenţial”, datat 28 septembrie 2022.
Înfiinţată în 1975, în perioada Războiului Rece, cu scopul de a favoriza dialogul Est-Vest, OSCE reuneşte în continuare 57 de ţări din Europa, Asia Centrală şi America de Nord. De la începutul ofensivei ruse de amploare împotriva Ucrainei, organizaţia este paralizată, statele membre nefiind mai în măsură să adopte decizii prin consens, în timp ce anterior juca un rol important de mediator.
În 2014, OSCE a desfăşurat o misiune de observare a încetării focului în estul Ucrainei, între separatiştii susţinuţi de Moscova şi forţele de la Kiev. În 2017, Joseph Stone, un observator american, a fost ucis. Un german şi un ceh au fost răniţi.
Misiunea era încă prezentă în Ucraina la 24 februarie 2022, când Rusia a invadat ţara vecină, şi a procedat în acel moment la evacuarea a sute de membri internaţionali, precum şi la relocarea, în afara sau în interiorul Ucrainei, a membrilor naţionali.
Printre aceştia s-a numărat Marina Fenina, care a fost ucisă într-un bombardamentul la Harkov în martie, în timp ce Maksim Petrov, Vadim Golda şi Dmitri Şabanov, arestaţi în aprilie, vor fi condamnaţi pentru spionaj. Până în prezent, aceştia sunt în detenţie în Rusia.
În mai 2022, OSCE a solicitat iniţierea unui proces de „lecţii învăţate”, o practică obişnuită în cadrul organizaţiilor internaţionale pentru a identifica îmbunătăţirile care trebuie aduse în timpul operaţiunilor. Raportul final subliniază o „întârziere în punerea în aplicare a anumitor măsuri de monitorizare” şi „mişcări oarecum haotice de persoane”, „un anumit număr de documente sensibile” nefiind, de altfel, evacuate.
„A existat şi există în continuare o puternică îngrijorare cu privire la divulgarea informaţiilor sensibile care ar putea duce la persecutarea NMM (membrilor misiunii naţionale)”, adaugă raportul.
Conform anexelor sale, datate 29 iulie 2022, unele state participante exercitau totuşi presiuni încă de la „sfârşitul toamnei 2021” pentru ca OSCE să-şi planifice o eventuală retragere. Dar alte ţări, preşedinţia şi secretariatul său ţineau, la rândul lor, „foarte mult la menţinerea misiunii”, ba chiar la consolidarea acesteia.
La sfârşitul lunii ianuarie 2022, se dă chiar ordinul de a „înceta activităţile pregătitoare efectuate în vederea evacuării şi de a înceta orice planificare ulterioară pentru a evita «crearea panicii» în ţara gazdă”.
La jumătatea lunii februarie, Statele Unite şi Regatul Unit, precum şi Canada şi Danemarca, au anunţat retragerea contingentelor lor, urmate parţial de Ţările de Jos şi Suedia. Decizia nu a fost „coordonată în prealabil” cu conducerea misiunii şi a plasat-o „într-o situaţie dificilă într-un moment deosebit de sensibil”, notează raportul.
Contactată marţi de AFP, o purtătoare de cuvânt a OSCE a declarat că „după această evacuare”, organizaţia a „consolidat” „cadrul său de răspuns la crize”, a desfăşurat un „exerciţiu exhaustiv” de „analiză a experienţei” care a „servit drept bază pentru o serie de îmbunătăţiri ale capacităţii de reacţie”.
„Planurile şi politicile interne sunt actualizate în mod regulat”, în special cele care vizează „relocarea şi evacuarea”, iar „formările periodice în domeniul gestionării crizelor prin exerciţii de simulare” au început în 2023, pentru cele douăsprezece operaţiuni desfăşurate în teren.
La începutul lunii februarie, la întoarcerea dintr-o călătorie la Moscova, secretarul general al OSCE, turcul Feridun Hadi Sinirlioglu, a menţionat, de asemenea, „unele progrese” în ceea ce priveşte negocierile pentru eliberarea celor trei angajaţi ucraineni ai OSCE.
