Cei patru astronauţi care se întorc pe Pământ după ce au văzut partea îndepărtată a Lunii în cadrul misiunii Artemis II a NASA au vorbit miercuri seara despre emoţiile lor, ţinând prima conferinţă de presă din spaţiu, în timp ce se pregătesc să-şi încheie zborul fără precedent şi să reintre în atmosferă într-o adevărată „minge de foc”, relatează Reuters şi AFP.
Echipajul Artemis II, care zboară în capsula Orion de la lansarea din Florida de săptămâna trecută, urmează să amerizeze în largul coastei sudice a Californiei vineri seara, după ce a ajuns până la Lună la începutul acestei săptămâni. Ei au parcurs o traiectorie care i-a dus dincolo de partea îndepărtată a Lunii, aflată în umbră, devenind astfel oamenii care au zburat cel mai departe în spaţiu din istoria de până acum.
În călătoria de întoarcere acasă, vor atinge viteze de până la 38.365 km/h la intrarea în atmosfera Pământului, o fază de risc ridicat a misiunii care va pune la încercare scutul termic al capsulei Orion, ce va fi încercat de frecarea atmosferică intensă.
„De fapt, mă gândesc la intrare încă din 3 aprilie 2023, când am fost repartizaţi la această misiune”, a mărturisit pilotul misiunii Artemis II, Victor Glover, când a fost întrebat cum se simte în legătură cu întoarcerea.
„Sunt atât de multe poze, atât de multe poveşti şi, Doamne, nici măcar nu am început să procesez prin ce am trecut. Mai avem încă două zile, iar traversarea atmosferei într-o minge de foc este, de asemenea, o experienţă profundă”, a mărturisit el.
O CURSĂ DE ŞTAFETĂ
Glover şi colegii săi astronauţi de la NASA, Reid Wiseman şi Christina Koch, precum şi astronautul canadian Jeremy Hansen, sunt membrii primului echipaj dintr-o serie de misiuni de miliarde de dolari din cadrul programului Artemis, care îşi propune să readucă oamenii pe suprafaţa Lunii până în 2028, înaintea Chinei, şi să stabilească o prezenţă americană pe termen lung în următorul deceniu, construind o bază lunară pentru potenţiale misiuni viitoare pe Marte.
Koch a descris seria de misiuni ca pe o cursă de ştafetă, spunând reporterilor: „De fapt, avem bastoane pe care le-am cumpărat pentru a simboliza fizic acest lucru. Plănuim să le predăm următorului echipaj, iar fiecare lucru pe care îl facem este cu gândul la ei”, a spus ea.
Următoarea misiune, Artemis III, va implica un test de andocare pe orbita joasă a Pământului între capsula Orion şi ambele module lunare pentru astronauţi pe care NASA intenţionează să le utilizeze pentru a-şi trimite astronauţii pe Lună în misiunile ulterioare.
Artemis IV, prevăzută pentru 2028, ar fi prima aselenizare cu echipaj din cadrul programului şi prima de la Apollo 17 din 1972.
Înapoi pe Pământ, zeci de oameni de ştiinţă specializaţi în studiul Lunii s-au înghesuit săptămâna aceasta în încăperile adiacente Centrului de Control al Misiunilor NASA din Houston, luând notiţe şi dezbătând un flux constant de înregistrări audio, atât în timp real, cât şi înregistrate, provenite de la echipajul de astronauţi al misiunii Artemis II aflaţi în nava spaţială Orion.
Echipajul urmează să se întoarcă pe Pământ vineri, în jurul orei 20:00 (sâmbătă, ora 3:00, ora României), amerizând în largul coastei oraşului San Diego, în California, şi încheindu-şi misiunea de aproape 10 zile.
Luni, cei patru astronauţi au atins o distanţă record faţă de Pământ, de aproximativ 405.555 km, depăşind cu aproximativ 6.400 de km recordul anterior deţinut de echipajul Apollo 13 timp de 56 de ani.
Wiseman, comandantul misiunii Artemis II, a declarat reporterilor că fiecare membru al echipajului a avut două conversaţii „foarte scurte” cu familiile lor în timpul misiunii.
„Să-ţi auzi colegii de echipaj râzând şi plângând, şi pur şi simplu rămânând fără suflare, ascultând şi iubindu-şi familiile de la distanţă – familia este atât de importantă pentru noi toţi patru, şi asta a fost uimitor”, a spus el.
Într-un mesaj radio transmis luni către centrul de control al misiunii din Houston, în timp ce echipajul se apropia de cea mai mică distanţă faţă de suprafaţa lunară, Hansen a sugerat să se denumească un crater nou de pe Lună în onoarea soţiei defuncte a lui Wiseman, Carroll, care a murit de cancer în 2020.
Wiseman a declarat reporterilor că tovarăşii săi de echipaj i-au propus ideea de a numi craterul „Carroll” în timp ce se aflau în carantină, înainte de lansarea în spaţiu. „A fost un moment emoţionant pentru mine”, a spus Wiseman. „Am spus: «Absolut, mi-ar plăcea foarte mult»… dar nu pot ţine discursul. Nu pot ţine discursul”, a mărturisit el.
În a şasea zi a misiunii, Hansen s-a emoţionat când a făcut sugestia către centrul de control al misiunii, într-un moment care a adus lacrimi în ochii multor membri ai personalului NASA din Houston.
Astronauţii au doborât recordul de distanţă în timpul survolului lunar, în cadrul căruia au studiat suprafaţa Lunii de la aproximativ 6.000 de km deasupra acesteia.
Progresele în ştiinţa lunară s-au bazat, de obicei, pe sateliţi care orbitează Luna şi pe observaţii de pe Pământ. Dar zborul de şase ore al echipajului pe lângă Lună a oferit un flux în timp real de date ştiinţifice colectate de ochii umani, permiţând discuţii rare între echipele de la sol şi colegii lor aflaţi la peste 400.000 de km distanţă, în spaţiul îndepărtat.
Oamenii de ştiinţă consideră misiunea Artemis II a NASA un prim pas important în dezvăluirea misterelor legate de formarea sistemului solar. Luna, a declarat specialistul misiunii Artemis II, Koch, înainte de lansarea în spaţiu de săptămâna trecută, este o „martoră” a formării sistemului nostru solar.
„MINTEA UMANĂ NU ESTE FĂCUTĂ SĂ TREACĂ PRIN CEEA CE TOCMAI AM TRĂIT”
După ce au făcut mii de fotografii şi au oferit nenumărate descrieri ale Lunii, cei patru astronauţi ai misiunii Artemis au mărturisit, în drumul de întoarcere spre Pământ, că le este foarte greu să conştientizeze ceea ce tocmai au trăit. „Mintea umană nu este făcută să treacă prin ceea ce tocmai am trăit”, a spus comandantul Reid Wiseman, cu ochii plini de uimire, în conferinţa de presă de miercuri seara, susţinută la peste 280.000 km de Terra.
„Avem multe lucruri la care să ne gândim şi pe care să le scriem în jurnalele noastre pentru a conştientiza pe deplin ceea ce tocmai am trăit”, a explicat el.
Împreună, ei au realizat prima orbită în jurul satelitului natural al Pământului şi au observat cu această ocazie un apus şi un răsărit al Pământului, dar şi o eclipsă solară.
„Văzuserăm simulări superbe realizate de echipa noastră de ştiinţă lunară, dar când s-a întâmplat cu adevărat, ne-a lăsat pe toţi complet uimiţi”, a povestit pilotul Victor Glover. „A fost unul dintre cele mai frumoase cadouri ale acestei misiuni”, a adăugat el. Şi a recunoscut râzând: „Nici măcar nu am început încă să asimilez tot ce am trăit”.
„Ce pot să vă spun este că a fost foarte intens şi că sunt amintiri pe care le voi păstra toată viaţa. O să mă gândesc la ele şi o să vorbesc despre ele pentru tot restul vieţii, asta e sigur”, a continuat astronautul, care intră în cărţile de istorie ca primul bărbat de culoare care a ajuns pe Lună.
LIVE: Artemis II astronauts answer media questions as they continue their journey toward Earth following their record-breaking lunar flyby. https://t.co/iAN74RMaRk
— NASA (@NASA) April 9, 2026
