„Sperăm ca, sub conducerea noului Papă, Vaticanul să continue să se angajeze într-un dialog constructiv cu China şi să menţină o comunicare aprofundată în privinţa chestiunilor internaţionale de interes comun”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Lin Jian.
Potrivit acestuia, Beijingul speră ca Vaticanul şi China să poată „promova împreună îmbunătăţirea continuă a relaţiilor şi să contribuie la pacea mondială, la stabilitate şi la prosperitatea dezvoltării”.
Americanul Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, a devenit joi primul Papă originar din Statele Unite sub numele de Leon al XIV-lea şi va fi de acum liderul spiritual al celor 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume.
Relaţiile dintre China şi Vatican au fost mult timp tensionate.
Din 1951, China, recent devenită comunistă, a rupt legăturile cu Sfântul Scaun, obligând catolicii din ţară să aleagă între adeziunea faţă de Asociaţia patriotică catolică chineză, controlată de stat, şi bisericile neaprobate de Partid, loiale papei.
Însă în 2018, sub pontificatul lui Francisc, predecesorul lui Leon al XIV-lea, Beijingul şi Vaticanul au semnat un acord care permitea Beijingului şi Sfântului Scaun să aibă un cuvânt de spus în numirea episcopilor, încercând astfel să pună capăt schismei din comunitatea catolică chineză, care numără circa 12 milioane de credincioşi.
Totuşi, Vaticanul şi-a exprimat „regretul” în 2022 şi 2023, după ce Beijingul a numit unilateral doi episcopi – dintre care unul la Shanghai, cea mai mare dieceză catolică din ţară – acuzând indirect China că a încălcat acordul din 2018.
Acordul a fost totuşi reînnoit în 2024.
