Descoperirea resurselor din Marea Nordului, în anii 1960, a transformat Norvegia în al treilea exportator mondial de energie și una dintre cele mai bogate țări din lume. Fondul suveran al țării controlează astăzi 1,5% din toate acțiunile cotate la bursă la nivel global și a generat profituri de 222,4 miliarde de dolari în ultimul an.
Norvegia a reușit să rămână stabilă financiar și în fața scăderii prețurilor la energie sau a tulburărilor geopolitice. Fondul de investiții este evaluat la peste 2 trilioane de dolari, adică aproximativ 340.000 de dolari pe cap de locuitor.
Până de curând, principalele nemulțumiri vizeau controlul strict al guvernului asupra fondului – doar 4% este folosit în bugetul național – și prudența investițională. Însă puterea economică a țării, rata redusă a șomajului și un sistem social generos păreau să anuleze orice critică.
Însă la Oslo apar noi întrebări: a creat această bogăție un sistem public iresponsabil, susținut de fondul de rezervă? Sunt norvegienii demotivați pentru că știu că pensiile le sunt garantate? Astfel de îngrijorări devin din ce în ce mai frecvente.
Potrivit Ynetnews, mulți norvegieni au ajuns să-și permită un stil de viață foarte lejer, cu săptămâni de lucru de patru zile, zile de muncă de patru ore și vacanțe frecvente. În același timp, țara se confruntă cu un deficit de muncitori calificați, în ciuda salariilor mari și politicilor generoase de imigrare.
O altă problemă este performanța educațională: notele elevilor norvegieni la testele internaționale sunt în scădere de un deceniu, situându-se sub media OCDE, în ciuda investițiilor aproape duble față de media pe elev. De asemenea, Norvegia are cel mai mare număr de zile de concediu medical din OCDE – 27,5 zile pe an, de patru ori mai mult decât media.
Cartea „Țara care a devenit prea bogată”, publicată recent de Martin Bech Holte, a stârnit un val de reacții. Autorul susține că Norvegia trăiește din avere, fără să investească eficient în inovație și productivitate.
„Norvegia ar trebui să fie un magnet pentru oportunități și oameni”, a declarat Holte pentru Bloomberg. „În schimb, este exact opusul. Nu există ambiție și asta se datorează în totalitate fondului petrolier”.
Holte critică risipa fondurilor publice pe proiecte întârziate, scumpe și nejustificate economic. În opinia sa, Norvegia suferă de o criză științifică națională și o incapacitate de a atrage inovatori, descurajați de un sistem fiscal care „pedepseste succesul” pentru a susține beneficiile sociale.
„Am devenit moștenitori, am primit de șase ori salariul nostru anual în bancă, ceea ce înseamnă că putem alege calea cea mai ușoară”, a spus Bech Holte în aprilie. „Risipim cea mai mare oportunitate pe care o țară occidentală a avut-o în epoca modernă”, a conchis el.
