Parchetul Parisului a deschis o anchetă cu privire la o eventuală promovare a sinuciderii de către TikTok, după ce un deputat a semnalat influenţa nefastă asupra tinerilor a algoritmului platformei, care respinge ”în mod ferm” aceste acuzaţii, relatează AFP.
Această deschidere a unei anchete intervine după publicarea, în septembrie, a concluziilor unei Comisii parlamentare de anchetă.
Platforma, extrem de populară în rândul tinerilor, propune un ”ocean de conţinuturi nefaste” şi violenţă ”în toate formele”, condamna atunci, într-o conferinţă de presă, raportoarea acestei Comisii, Laure Miller (EPR).
Preşedintele Comisiei, deputatul Arthur Delaporte (PS), a sesizat-o, la 11 septembrie, pe procuroarea Parisului, Laure Beccuau, estimând că ”TikTok a pus în mod deliberat în pericol sănătatea şi viaţa utilizatorilor săi”.
Această semnalare denunţă ”tocmai” ceea ce este ”considerată drept o moderare insuficientă a TikTok, uşurinţa accesării sale de către minori, algoritmul său elaborat, susceptibil să împingă persoanele vulnerabile către sinucidere, închizându-le foarte rapid într-o buclă de conţinut dedicat”, a sintetizat marţi, într-un comunicat, procuroarea.
O anchetă preliminară a fost încredinţată Brigăzii luptei împotriva criminalităţii cibernetice (BL2C) a Prefecturii Poliţiei Parisului, a precizat Laure Beccuau.
”Respingem în mod ferm acuzaţiile”, a replicat TikTok într-un comunicat transmis AFP, dând asigurări că propune ”peste 50 de funcţii şi parametri predefiniţi special concepuţi să asigure securitatea şi starea de bine a adolescenţilor”.
Arthur Delaporte a salutat, la rândul său, într-un comunicat, ”deschiderea acestei anchete, indispensabilă unei aprofundări şi eventuae sancţionări a multiplelor eşecuri ale platformei”.
”BUSINESSUL SORDIDULUI”
Investigaţiile BL2C vizează mai multe posibile infracţiuni.
În colimatorul anchetatorilor se află ”propaganda în favoarea unui produs, obiect sau metode preconizate drept mijloace de a-şi da moartea” un delict care se pedepseşte cu până la trei ani de închisoare şi o amendă de până la 45.000 de euro, potrivit procuroarei.
Sunt vizate de asemenea ”furnizarea platformei online pentru a permite o tranzacţie ilicită în bandă organizată” (10 ani de închisoare şi o amendă de un miliion de euro) şi ”alterarea funcţionării unui sistem automatizat de prelucrare de date în bancă organizată” (10 ani de închisoare şi o amendă de 300.000 de euro).
Aceste investigaţii vizează astfel ”publicarea unor conţinuturi care constau în promovarea sinuciderii”, precizează Laure Beccuau.
Într-o reacţie transmisă AFP în septembrie, TikTok respingea ”în mod categoric” ”prezentarea înşelătoare” a Comisiei, ”care caută să facă din întreprinderea noastră un ţap ispăşitor al unor probleme care privesc întregul sector şi socitatea”.
”CONŢINUTURI PERICULOASE”
”Moderarea rămâne larg insuficientă, la fel ca şi controlul vârstei utilizatorilor”, subliniază marţi Arthur Delaporte.
”Însărcinat, împreună cu Stéphane Vojetta (Renaissance), cu o misiune, de către Guvern, cu privire la mize emergente în domeniul digital, ne vom prezenta concluziile la începutul lui decembrie”, a anunţat el.
Secţia de luptă împotriva criminalităţii cibernetice a Parchetului Parisului s-a bazat, în lansarea anchetei, pe analiza Comisiei parlamentare de anchetă şi pe diverse rapoarte cu privire la platformă.
Într-un raport, în 2023, Senatul ”sublinia un risc în domeniul libertăţii de exprimare, colectării datelor şi unor algoritmi ofensivi în consultarea unor conţinuturi periculoase”, aminteşte Beccuau.
Amnesty International trăgea un semnal de alarmă, într-un raport, în 2023, ”cu privire la pericolele algoritmului, considerat adictiv şi care expune unor riscri ale trecerii la fapte autoagresive în rândul tinerilor”, evocă procuroarea Parisului.
Serviciul de stat care luptă împotriva amestecurilor digitale externe – Viginum – evoca într-un raport, în februarie 2025, ”un risc critic de manipularea opiniei publice într-un context electoral”, mai subliniază Beccuau.
Parchetul lucrează în cooperare strânsă cu diverse servici ale statului implicate în aceste subiecte, ”mai ales ARCOM (autoritatea de reglementare a audiovizualului şi domeniului digital) şi Viginum”.
Raportoarea Comisiei parlamentare de anchetă Laure Miller preconiza, în septembrie, o interzicere a acesului la reţele de socializare a persoanelor în vârstă de până la 15 ani şi o ”interdicţie pe timpul nopţii digitală” în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani.
”Este timpul ca reţelele de socializare să le propună o ofertă distinctă minorilor. Şi cu verificarea vârstei”, a reacţionat directoarea generală a Asociaţiei e-Enfance, Justine Atlan.
