România a susținut la Consiliul de Miniștri ca, pe clauza de salvgardare prevăzută la nivel european, fiecare stat membru să poată decide dacă acea marfă care vine din țările Mercosur intră sau nu pe teritoriul național, a afirmat, marți, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Emil Dumitru, la dezbaterile din Comisiile pentru buget-finanțe ale Parlamentului.
‘Discuția despre Mercosur este una un pic mai complexă, pentru că este o asumare a Comisiei Europene, dar sigur că Ministerul Agriculturii, așa cum am reușit cu cadrul Ucraina să reglementăm modul în care se tranzitează cerealele din Ucraina pe teritoriul național, la fel de adevărat este că ne dorim un mecanism la nivel european cu acea clauză de salvgardare, astfel încât, atunci când volumul de alimente din țările Mercosur va perturba piața cu aproximativ 5% din preț, să poată fi activată această clauză. Iar noi, la Consiliul de Miniștri, am susținut ca acest mecanism să fie opțiunea fiecărui stat membru și să nu fie o chestiune lăsată la latitudinea Comisiei Europene. Încă se lucrează pe aceste prevederi’, a precizat Dumitru.
Acesta a fost întrebat dacă este inclusă în buget o schemă de ajutor de stat pentru susținerea fermierilor față de importurile din Mercosur.
‘Nu cred că la acest moment putem discuta de vreo schemă de ajutor de stat, pentru că sigur că aici și controalele sunt extrem de importante, ale autorităților care fac verificare și control, dar repet: România susține ca, pe clauza de salvgardare, fiecare stat membru să poată decide dacă acea marfă care vine din țările Mercosur să intre sau nu pe teritoriul național’, a subliniat el.
Parlamentarii au mai solicitat informații despre resursele alocate pentru susținerea sectorului suin și a producției de lapte, având în vedere ‘situația dramatică’ în care se află cele două sectoare.
‘Am identificat două surse de finanțare: Ajutorul Național Tranzitoriu, pe care îl avem notificat și la Bruxelles și pe care îl putem acorda imediat după ce Legea bugetului va fi aprobată, și avem ajutorul pentru controlul oficial al producției și registrele genealogice, unde sumele sunt consistente. Este vorba de aproximativ 340 de milioane de lei, iar din această sumă putem să compensăm pierderile înregistrate atât de sectorul suin, care vinde sub prețul de cost la producător, cât și de producătorii de lapte, care din luna aprilie au fost anunțați că vor suferi o scădere consistentă a prețului la lapte, de aproximativ 20%’, a adăugat Emil Dumitru.
În ceea ce privește creșterea sumei la capitolul Alte cheltuieli, de la 40 de milioane de lei anul trecut la 912 milioane de lei, oficialul MADR a explicat că este vorba despre sumele reținute pentru instituirea mecanismului de despăgubire, care are o componentă importantă din fonduri europene.
‘Conform Regulamentului (UE) 2115/2021, statele membre pot reține din anvelopa de plăți directe, adică din fonduri europene nerambursabile pentru Pilonul I, finanțate din FEGA, 3% pentru constituirea unui fond de gestionare a riscurilor. Practic, Ministerul Agriculturii a reținut acești bani din plățile directe fermierilor, urmând să instituim un mecanism de despăgubire cu o componentă importantă din fonduri europene. Au fost discuții legate de modul de interpretare al Comisiei Europene vizavi de acest mecanism de funcționare a gestionării riscurilor în agricultură, pentru că România are o specificitate anume, cu 708.000 de fermieri care depun anual cerere unică de plată, iar noi am dori să ni se permită să plătim despăgubiri la hectarul eligibil. Ori, în acest moment, Comisia Europeană analizează, prin regulamentul omnibus, simplificarea procedurilor astfel încât noi să putem operaționaliza acest sistem de gestionare a riscurilor în agricultură’, a menționat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.
Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2026 a fost aprobat marți în comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament, cu 34 de voturi pentru și 13 împotrivă.
Niciun amendament nu a fost susținut și nici aprobat.
Potrivit sursei citate, bugetul MADR pe anul 2026 este mai mare față de anul precedent, situându-se valoric cu 5% peste execuția bugetară a anului 2025.
Citeşte şi:
* LIVE UPDATE Comisiile reunite de buget-finanţe dezbat bugetul de stat pe anul 2026
