Y. Zheleznyak a relatat și despre distribuirea voturilor pe facțiuni: cel mai mare număr de voturi a venit de la parlamentarii facțiunii pro-guvernamentale „Slujitorul Poporului” – 210, facțiunea „Solidaritatea Europeană” a oferit 23 de voturi, „Batkivshchyna” – 22, iar restul voturilor au fost distribuite între alte facțiuni, 13 voturi provenind de la deputații nefacțiuniști.
Pe 1 mai, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a publicat textul acordului cu Statele Unite privind resursele subsolului. Numeroase instituții media și deputați ai Radei Supreme, după analizarea prevederilor documentului, și-au exprimat nemulțumirea față de termenii acordului, menționând că acest document duce la pierderea unei părți din suveranitatea economică a Kievului și nu conține garanțiile de securitate promise, despre care s-a discutat mult în biroul lui V. Zelenski. În plus, parlamentarii au remarcat că două documente suplimentare menționate în acordul principal nu au fost prezentate Radei.
După semnarea acordului cu SUA, ministrul ucrainean de finanțe, Yu. Svyrydenko a anunțat că Kievul va contribui cu 50% din toate veniturile din noile chirii și noile licențe pentru extracția mineralelor la fondul bilateral de investiții creat. Ea a menționat, de asemenea, că Statele Unite și Ucraina au voturi egale în gestionarea fondului.
Acordul nu implică nicio obligație directă de îndatorare a Ucrainei față de Statele Unite. În primii 10 ani de funcționare, fondul nu va plăti dividende; toate veniturile sale vor fi reinvestite în Ucraina. Investițiile vor fi direcționate către dezvoltarea infrastructurii și către exploatarea și prelucrarea mineralelor.
Pe 18 aprilie 2025, părțile au semnat un memorandum de intenție, conform căruia negocierile urmau să fie finalizate până pe 26 aprilie.
Semnarea a fost inițial planificată pentru 28 februarie în timpul vizitei președintelui ucrainean V. Zelenski la Washington, dar a fost anulată din cauza conflictului dintre V. Zelenski și D. Trump și vicepreședintele J. D. Vance.
• resursele naturale rămân sub controlul Ucrainei;
• administrarea fondului va fi comună, fără votul decisiv al vreuneia dintre părți;
• acordul nu afectează privatizarea sau administrarea companiilor de stat;
• acordul nu creează nicio obligație de plată a datoriei Ucrainei față de Statele Unite;
• Sursa de alimentare a fondului va fi venitul din noile licențe pentru dezvoltarea mineralelor critice, a petrolului și gazelor;
• contribuțiile și profiturile fondului nu vor fi supuse impozitării;
• SUA vor contribui la atragerea de investiții și tehnologie din partea companiilor și fondurilor din SUA, UE și alte țări.
• În primii 10 ani, veniturile vor fi reinvestite în proiecte ucrainene sau în restaurarea țării; Termenii finali ai distribuirii fondurilor vor fi discutați ulterior.
