Parlamentul austriac a ales joi pentru prima oară la conducerea sa un reprezentant al extremi drepte, Walter Rosenkranz, în vârstă de 62 de ani, denunţat de către comunitatea evreiască drept o figură care ”aduce omagiu criminalilor nazişti”, relatează AFP.
Walter Rosenkranz a fost ales cu 100 dintre cele 162 de voturi exprimate, a anunţat preşedintele în exerciţiu al Parlamentului autriac Wolfgang Sobotka după vot, la Viena.
BREAKING: Walter Rosenkranz from the far-right Freedom Party has been elected first President of the Austrian parliament.
— Stephanie Liechtenstein (@StLiechtenstein)
Alegerea unui reprezentant al extremei drepte la preşedinţia Parlamentului austriac intervine după o victorie istorică a Partidului Libertăţii (FPÖ) în alegerile legislative de la sfârşitul lui septembrie.
Rosenkranz a fost ales cu buletine secrete, cu o majoritate fragilă, în principal cu voturile familiei sale politice şi ale conservatorilor din ÖVP.
Într-o ţară în care extrema dreaptă nu mai este tabu, cancelarul în exerciţiu Karl Nehammer a justificat votul prin ”uzanţe” şi ”tradiţie”, care vor ca postul să revină partidului învingător în alegeri.
Însă alţi deputaţi au anunţat că vor să-şi ”urmeze conţtiinţa”, evocându-şi ”antifascismul de nezdruncinat” pentru a vota împotriva unui ”eurofob” care provine dintr-un partid ”tot mai apropiat de identitari”.
”BURSCHENSCHAFT”
Este vorba despre una dintre cele mai înalte funcţii din republică. În cazul în care şeful statului pleacă din post, preşedintele Parlamentului îl înlocuieşte împreună cu cei doi vicepreşedinţi ai săi, în cadrul unui organ colegial. El prezidează de asemenea Fondul Naţional al Victimelor Nazismului.
Împotriva celor care consideră că alegerea sa ”ar pune în pericol viitorul evreilor în Austria”, Walter Rosenkranz a denunţat imediat de la învestirea sa ”minciuni” şi a promis că ”ceea ce s-a întreprins în această Adunare în lupta împotriva antisemitismului va fi evident continuat”.
În cazul unui boicot, din cauza prezenţei sale la comemorările comunităţii evreieşti, care a refuzat orice contact cu FPÖ, el va accepta să lipsească.
Liderul FPÖ Herbert Kickl a lăudat ”fidelitatea de nezdruncinat” a lui Walter Rosenkranz ”faţă de draga noastră Republică a Austriei” şi ”loialitatea sa infailibilă faţă de democraţie, Constituţie şi statul de drept”.
Acest avocat penalist, un fost candidat la preşedinţie, face parte din 1981 dintr-o corporaţie a extremei drepte (Burschenschaft) – „Libertas” -, care a introdus paragraful arian însă din 1878, care interzice integrarea evreilor.
În timpul celui de-al Doilea Războoi Mondial, numeroase Burschenschafter au fost actorii maşinii naziste de exterminare într-o Austrie anexată de către Adolf Hitler.
”Acest paragraf a fost abolit de mult timp”, a reacţionat Rosenkranz, întrebat de presa austriacă, subliniind că ”tot felul de lucruri pot fi dezgropate pe Internet”.
EXCLUS DE LA NEGOCIERI
Înainte de vot, Oskar Deutsch, reprezentantul comunităţii evreieşti din Viena (IKG), şi-a exprimat indignarea, într-o scrisoare deschisă adresată deputaţilor, faţă de profilul acestui om din ”tabăra revizionistă”, care aduce în mod deschis omagiu criminalilor nazişti”.
Verzii s-au ridicat împotriva acestiuo ”semnal dezastruos”, ”incompatibil cu Europa”, în care văd ”un afront adus tuturor supravieţuitorilor” nazismului.
Comitetul austriac Mauthausen (MKÖ), care-i reprezintă pe foştii deportaţi în lagăre de concentrare, a catalogat această alegere drept ”inacceptabilă”.
Într-un articol publicat de un ziar de extremă dreapta, Walter Rosenkranz a ”făcut elogiul procurorului general nazist Johann Stich, care a pus să fie executaţi 44 de membri ai rezistenbţei”, a subliniat preşedintele MKÖ Willi Mernyi. Cel vizat şi-a apărat textul într-un interviu în 2022.
Alt element care i se reproşează este acordarea de către corporaţia sa a unui premiu unei grupări neonaziste, „Bund Freier Jugend”, pentru rezistenţa faţă de represiunea statului.
Rosenkranz a declarat că nu a fost asociat cu această decizie, dar că ”susţine deciziile” colegilor săi.
FPÖ îşi recrutează cadrele din confreriile masculine – închise şi ierarhizate – prin care studenţii se leagă pe viaţă, practicând duelul inţiatic cu spada şi care rămân influente în rândul elitelor.
Partidul a reuşit să obţină preşedinţia Parlamentului, însă rămâne pentru moment exclus de la negocieri în vederea formării unui guvern, din cauza lipsei de aliaţi.
Din cauza acestui impas, preşedintele austriac Alexander Van der Bellen a încredinţat săptămâna aceasta mandatul conservatorilor, care s-au clasat pe locul doi în alegeri, care demarează în mod oficial vineri negocieri cu social-democraţii, care s-au clasat pe locul trei.
