Comisiile Parlamentului European încep, luni, audierea comisarilor propuşi să facă parte din noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, care a primit un al doilea mandat în fruntea executivului UE în urma alegerilor europarlamentare desfăşurate în iunie. În următoarele opt zile, cei 26 de candidaţi – câte unul din fiecare ţară membră, cu excepţia Germaniei – se vor confrunta cu deputaţii europeni, relatează POLITICO.
Aceste audieri maraton de trei ore nu vor fi doar o şansă pentru viitorii comisari de a-şi etala cunoştinţele, ci şi un moment rar în care Parlamentul are un cuvânt clar de spus cu privire la afacerile puternicei Comisii Europene. Este, aşadar, puţin probabil ca legislatorii să rateze ocazia de a vărsa sânge, la modul figurat, menţionează POLITICO.
De când preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a anunţat, în septembrie, echipa de 26 de potenţiali comisari (câte unul din fiecare ţară a Uniunii Europene, cu excepţia şefei Comisiei, care reprezintă Germania), candidaţii s-au pregătit pentru momentul lor de a intra în scenă. Împreună cu echipele lor, s-au pregătit pentru a-şi apăra acreditările în faţa membrilor Parlamentului European. Acum a venit momentul. În următoarele opt zile, cei 26 de nominalizaţi se vor confrunta cu europarlamentarii.
Primele audieri încep luni la ora locală 14:30 (15.30, ora României), iar ultimele se vor încheia marţi, 12 noiembrie, până la ora locală 21:30 (22:30, ora României).
Comisiile parlamentare îi vor chestiona pe comisari timp de trei ore. Unele comisii au fost desemnate drept „comisie responsabilă”, cu puterea de a aproba sau respinge candidatul. Altele sunt doar „comisie invitată”, care emite un aviz fără caracter obligatoriu.
În prima săptămână, cei 20 de comisari vor fi supuşi examinării, urmaţi de cei şase vicepreşedinţi executivi marţi, 12 noiembrie. Reprezentanta României, Roxana Mînzatu, care este propusă şi ca vicepreşedinte, este programată aşadar la audieri marţi, 12 noiembrie, între orele 14.30-17.30 (15.30 – 18.30, ora României), în faţa comisiei pentru muncă şi cultură, potrivit . Portofoliul Roxanei Mînzatu se ocupă de competenţe şi educaţie, locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie.
Audierile în persoană sunt etapa finală a lungului proces de verificare din partea Parlamentului. Procesul a început luna trecută, când comisia pentru afaceri juridice a analizat declaraţiile financiare ale candidaţilor în căutarea unor eventuale conflicte de interese. Potrivit POLITICO, toţi cei 26 de candidaţi au primit undă verde, în ciuda unor îngrijorări exprimate de grupuri politice cu privire la faptul că unii şi-au lăsat formularele privind conflictele de interese aproape goale. Unii europarlamentari au susţinut că procesul de examinare ar trebui reformat.
Candidaţii au trimis, de asemenea, răspunsuri scrise la întrebările preliminare ale Parlamentului, pe care deputaţii le-au folosit pentru a se pregăti pentru audierile în persoană.
CUM VOR DECURGE AUDIERILE?
Parlamentul a împărţit cele 180 de minute disponibile pentru audierea fiecărui candidat alocând timpi diferitelor grupurilor politice, în funcţie de mărimea grupului respectiv.
În prima rundă de audieri, grupurile trebuie să îşi distribuie timpul alocat în intervale de cinci minute între propriii deputaţi.
Fiecare slot este apoi împărţit într-un minut pentru o întrebare din partea unui deputat, urmat de un slot de două minute alocat pentru un răspuns din partea candidatului, o întrebare suplimentară de un minut din partea aceluiaşi deputat şi, în cele din urmă, un slot de răspuns de un minut.
În a doua rundă de audieri, grupurile vor aloca membrilor lor sloturi de trei minute, care trebuie să includă un minut pentru întrebarea deputatului european şi două minute pentru răspunsul candidatului.
O structură similară va fi aplicată preşedinţilor comisiilor invitate să îşi dea avizul. Aprecierile acestora nu vor fi obligatorii pentru evaluarea finală.
În termen de o oră de la încheierea unei audieri, va avea loc o „reuniune de evaluare” confidenţială între parlamentari pentru a decide dacă să aprobe sau să respingă un candidat. Aceştia vor avea la dispoziţie 24 de ore pentru a decide. Discuţia va avea loc între şefii fiecărui grup politic din comisiile responsabile, plus preşedinţii comisiilor invitate. Nu este permis accesul asistenţilor parlamentari. În urma discuţiei, coordonatorii vor vota în favoarea sau împotriva comisarului, o decizie necesitând o majoritate de două treimi.
Votul fiecărui coordonator este ponderat în mod diferit, în funcţie de mărimea grupului său. Atingerea unei majorităţi de două treimi ar putea fi complicată: În multe comisii, obţinerea unei majorităţi de două treimi va necesita voturi favorabile din partea Verzilor, Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), a liberalilor din Renew Europe, a Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta şi a conservatorilor şi reformiştilor europeni (ECR) de dreapta. În cazul în care deputaţii nu pot ajunge la o majoritate de două treimi pentru a aproba sau respinge un candidat în prima rundă, aceştia pot trimite întrebări suplimentare sau pot convoca candidatul nominalizat. Liderii grupurilor politice vor trebui să aprobe orice sesiune suplimentară.
Procesul rămâne confidenţial până când se încheie toate cele 26 de audieri.
CINE AR PUTEA AVEA PROBLEME
Niciun candidat nu a divizat familiile politice ale Parlamentului la fel de mult ca cel ales de premierul italian Giorgia Meloni pentru funcţia de comisar. Raffaele Fitto, care va fi vicepreşedinte executiv pentru coeziune şi reforme, se confruntă cu furia S&D, Renew Europe, Verzii şi Stânga. Aceştia sunt supăraţi că un astfel de rol va reveni unei persoane din grupul de dreapta ECR şi cer ca acesta să fie retrogradat la un post de comisar „obişnuit”. S&D a mers atât de departe, încât a ameninţat că va retrage sprijinul colegiului lui von der Leyen, scrie POLITICO.
Pe de altă parte, PPE de centru-dreapta îl protejează pe Fitto, tratându-l ca pe unul de-al lor. Este sigur că audierea lui Fitto va fi tensionată, la fel ca şi reuniunea de evaluare. Va provoca Fitto un război total în Parlament? se întreabă POLITICO.
Austriacul Magnus Brunner se va confrunta şi el cu o audiere dificilă din cauza portofoliul său. Migraţia este una dintre cele mai controversate dezbateri de la Bruxelles, deoarece unii deputaţi fac presiuni pentru norme mai stricte privind imigraţia, pe fondul valului populist de extremă dreapta. În răspunsurile sale la întrebările scrise preliminare ale Parlamentului, Brunner a rezonat cu apelurile dreptei pentru o lege nouă privind deportările şi a evitat să ia o poziţie cu privire la instituţionalizarea centrelor de deportare în ţări terţe. Brunner a apărat, de asemenea, creşterea personalului agenţiei de frontieră a UE cu până la 30 000 de oameni şi pentru „un rol mai ambiţios al Frontex în ţările terţe”. Cu toate acestea, Frontex poate opera doar în interiorul UE şi în unele state vecine.
Este de aşteptat, de asemenea, ca spaniola Teresa Ribera să devină principala contrapondere a Ursulei von der Leyen în cadrul Colegiului Comisarilor. Ea ar putea fi însărcinată să conducă atât puternicul atelier de politică în materie de concurenţă al UE, cât şi tranziţia către o economie verde. O întrebare planează însă asupra mandatului său. „Mă întreb când ar trebui să doarmă?”, a întrebat eurodeputata germană Jutta Paulus (Verzii).
Francezul Stéphane Séjourné, fost ministru de externe al ţării, a fost numit vicepreşedinte executiv pentru prosperitate şi strategie industrială. Pentru susţinătorii săi, el este un abil operator de culise a cărui cunoaştere aprofundată a mecanismelor de la Bruxelles îl va ajuta să aibă succes. Pentru criticii săi, el este o oaie care se îndreaptă spre bârlogul lupului. Poate că Séjourné a reuşit să navigheze cu abilitate în Parlamentul European, dar rămâne de văzut dacă va fi capabil să preia uriaşa sarcină a lui Thierry Breton de a conduce piaţa internă a blocului comunitar.
Olivér Várhelyi, ales pentru portofoliul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, este un susţinător loial al prim-ministrului ungar Viktor Orbán şi are faima de a fi aspru cu personalul său, potrivit unui fost oficial ungar. În momentul în care Orbán l-a numit comisar în 2019, Várhelyi era cunoscut pentru „stilul său de conducere abraziv”. Propunerea sa în calitate de comisar pentru sănătate a fost un şoc pentru mulţi, nu numai din cauza lipsei sale de experienţă profesională în domeniul sănătăţii, ci şi pentru că propriul sistem de sănătate din Ungaria este plin de probleme. Várhelyi se va confrunta cu întrebări cu privire la independenţa sa, după ce a avut în mai multe rânduri, în primul său mandat, poziţii care au provocat consternare.
