Cu excepția hidrogenului și heliului, toate elementele se formează în stele, adesea în timpul evenimentelor dramatice precum supernovele. Inițial, astronomii au crezut că majoritatea atomilor de pe Pământ proveneau în special din astfel de supernove și alte evenimente exotice din Calea Lactee.
Totuși, cercetările au adus în prim plan rolul unor curenți galactici masivi și al mediului circumgalactic, care amestecă aceste elemente timp de miliarde de ani, până când condițiile sunt prielnice pentru nașterea de noi stele și planete.
Samantha Garza, autoarea studiului, compară mediul circumgalactic cu o gară uriașă, unde materialul este constant împins afară și readus înapoi.
Atomii din corp au petrecut mult timp în afara galaxiei, fiind expulzați de moartea explozivă a stelelor, pentru ca apoi să fie atrase înapoi și să reintre în ciclul formării stelare.
Cercetătorii indică faptul că această mișcare are implicații majore asupra evoluției galaxiilor și asupra cantității de carbon disponibilă pentru formarea de stele noi. Prezența unui astfel de mediu circumgalactic a fost confirmată doar în 2011.
De exemplu, oxigenul identificat acolo a demonstrat originea sa galactică. Recentele cercetări conduse de Garza și Jessica Werk au descoperit prezența carbonului, care, la rândul său, urmează un traseu similar.
Un alt fenomen de actualitate, cercurile radio ciudate, ar putea fi create de material aruncat în galaxie de multiple supernove, dar acest material rămâne pierdut, comparativ cu mediul circumgalactic, care permite reciclarea atomilor.
Echipa de cercetători a colectat lumina a nouă quasari care au traversat mediul circumgalactic, descoperind astfel carbon în jurul galaxiilor active. Spre deosebire, prezența carbonului în jurul galaxiilor pasive, unde activitatea stelară s-a oprit, a fost mult mai redusă.
Magneziul a fost, de asemenea, observat ca mai răspândit în aceste medii active. Concluzia acestui studiu subliniază că, deși formarea unui om cere o varietate de elemente, carbonul și oxigenul sunt esențiale pentru viața cunoscută.
Ne putem considera astfel nu doar „praf de stele”, ci particule care au făcut călătorii îndelungate. Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.
