Partidului S.O.S a transmis, joi că, pe lângă faptul general acceptat că o astfel de lege doar va „alimenta un antisemitism artificial” care să furnizeze motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare, redactorii sesizării, profesor universitar doctor Verginia Vedinaş şi avocat Marcela Baş, au adus câteva obiecţii concrete.
„Obiecţiile aduse menţionează faptul că modificările propuse de Silviu Vexler se află în contradicţie cu Constituţia României. Cu precădere acestea încalcă, printre altele, libertatea de conştiinţă, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaţionale şi drepturile omului, libertatea de exprimare şi dreptul la informaţie”, se precizează în comunicat.
Sursa citată arată că, în cadrul motivării sesizării, câteva dintre argumentele menţionate includ faptul că o asemenea lege ar limita dezbaterile parlamentare şi ar aduce o atingere unei valori fundamentale a statului, şi anume caracterul său democratic.
De asemenea, semnatarii sesizării spun că o asemenea lege ar încălca articolele 25, 29 şi 30 din Constituţia României, respectiv dreptul la viaţă intimă, libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, care sunt garantate prin Constituţie, coroborate cu articolul 1 (alineatul 3) care consacră caracterul de stat de drept şi democratic al statului român şi cu articolul 20 care consacră prioritatea reglementărilor internaţionale mai favorabile privind drepturile omului asupra legilor interne.
„Astfel că libertatea de exprimare, care este garantată şi de articolul 10 din Convenţia Europeană a drepturilor Omului, se află într-o relaţie indispensabilă cu demnitatea umană şi presupune din partea statelor nu numai o obligaţie generală, negativă, de a se abţine de la orice îngrădiri, dar şi o obligaţie pozitivă de a asigura caracterul pluralist al informaţiei, transmiterea liberă prin mijloace tehnice sau orice alte forme de expresie. Această libertate de exprimare nu priveşte numai informaţiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar şi pe cele care contrariază, şochează sau neliniştesc; aceasta este ingerinţa pluralismului, a toleranţei şi a spiritului de deschidere într-o societate democratică”, se subliniază în sesizare.
Totodată, în document se menţionează că o asemenea lege, care la „materiale interzise” include cărţi sau documentare, intră în contradicţie cu prevederea articolului 8 din noua lege, care arată că „nu constituie infracţiune…dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei”.
„Nu există un criteriu obiectiv şi clar cu privire la cine, când, cum şi în ce moment se determină dacă materialul audio-video, textele scrise, cărţile sau documentele au/nu au caracterul de materiale antisemite, xenofobe sau discriminatorii, ştiinţifice, educative sau de artă”, susţin semnatarii sesizării.
O altă obiecţie se referă la faptul că o asemenea lege are un caracter „vag şi imprecis”, care poate determina abuzuri din partea autorităţilor prin larga interpretabilitate a legii.
„Modul evaziv în care sunt redactate textele ei încalcă prevederile legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care reprezintă un criteriu de constituţionalitate”, se mai menţionează în document.
Mai mult, în document se arată că prin interzicerea publicării de cărţi, mesaje, articole, documente şi conţinut audio-video se instituie „o veritabilă cenzură” şi se „anihilează” toate cele trei drepturi fundamentale constituţionale de: exprimare, informare şi învăţătură, legea ajungând să cenzureze libertatea academică şi ştiinţifică.
Partidul S.O.S România transmite că sesizarea a fost depusă miercuri la CCR, în termenul prevăzut de lege, şi a fost semnată de 70 de parlamentari.
Sesizare CCR – Lege împotriva extremismului by florinpuscas
