Paștele 2025, în era incertitudinii politice și economice: Cum se schimbă obiceiurile și bugetele românilor

Incertitudinea economică şi politică actuală afectează modul în care opt din zece români îşi planifică vacanţa de Paşte, arată un studiu Reveal Marketing Research dat miercuri publicităţii.

Cercetarea şi-a propus să afle cum se pregătesc românii în aşteptarea sărbătorilor de Paşte şi în ce măsură comportamentele şi nevoile acestora s-au schimbat comparativ cu un studiu similar desfăşurat anul trecut.

Astfel, 48% dintre cei chestionaţi au remarcat schimbări în modul în care sărbătoresc Paştele în ultimii ani, incertitudinea economică şi politică afectând modul în care opt din zece români îşi planifică vacanţa de Paşte.

Studiul arată că scade numărul celor care intenţionează să facă cadouri de Paşte, de la 67% (2024) la 58% (2025).

Conform cercetării, cele mai des menţionate emoţii pe care le trezesc aceste sărbători sunt cele de linişte (17%), fericire şi entuziasm (16%) şi stare de bine (11%).

Pe de altă parte, gândurile predominant negative nu îi părăsesc pe 30% dintre români, principalele sentimente resimţite fiind cele de melancolie şi tristeţe (8%), indiferenţă (5%) sau stare de oboseală (4%).

Paştele, o sărbătoare de familie

79% dintre intervievaţi urmează să îşi petreacă Paştele acasă, în familie. Paştele este perceput ca fiind o sărbătoare de familie, iar cei mai mulţi o vor petrece şi anul acesta, alături de partenerul de viaţă (64%), copii (51%) sau părinţi (46%).

Obiceiul de a ţine post în perioada Sărbătorilor Pascale este în continuare practicat de unul din doi români. Dintre aceştia, 18% ţin post doar în Săptămâna Mare, 18% doar miercurea şi vinerea, iar 12% tot postul.

Modul în care românii aleg să sărbătorească Paştele se transformă, 48% dintre respondenţi afirmând că au observat modificări în felul în care marchează această sărbătoare în ultimii ani, procent în creştere cu 4% faţă de 2024. Aceste schimbări sunt resimţite în special de persoanele cu vârste între 35 şi 44 de ani (56%).

Principalele schimbări menţionate sunt tranziţia de la o abordare tradiţională la una mai modernă în celebrarea acestei sărbători (35%), dorinţa de a sărbători Paştele în afara agitaţiei comerciale, într-un mod mai autentic şi profund (28%) şi adoptarea unor obiceiuri mai simplificate şi eco-friendly în celebrarea Paştelui, pentru a evita consumul excesiv (20%). Comparativ cu anul trecut, se poate observa o creştere semnificativă a tranziţiei de la o abordare tradiţională la una mai modernă, de la 22% la 35%.

Referitor la însemnătatea Paştelui pentru români, cei mai mulţi dintre aceştia consideră că Paştele înseamnă o combinaţie echilibrată între tradiţii şi ritualuri şi conexiunea cu cei dragi (32%). Pe de altă parte, 23% pun accentul pe tradiţii şi obiceiuri, iar 22% se concentrează mai mult pe conexiunea şi comunicarea cu cei dragi.

Referitor la tradiţii, 78% dintre români planifică să participe la slujba de Înviere, procentul fiind asemănător celui de anul trecut.

În ceea ce priveşte conexiunile interpersonale şi importanţa lor, 67% dintre respondenţi menţionează că există persoane dragi în viaţa lor care locuiesc în afara localităţii, cu care şi-ar dori să petreacă Sărbătorile Pascale.

Astfel că, cei mai mulţi vor folosi tehnologia pentru a se simţi mai aproape de cei dragi care sunt departe, majoritatea urmând să le transmită urări de Paşte prin intermediul apelurilor telefonice sau video (60%).

Cele mai frecvente măsuri luate de români de Paşte sunt reprezentate de atenţia mai mare acordată cheltuielilor (41%), reducerea bugetului pentru alimente şi cadouri (28%) şi alegerea unor opţiuni de vacanţă mai accesibile (14%).

Anul acesta, Paştele va fi marcat de o abordare mai cumpătată din punct de vedere financiar. Deşi 40% dintre români spun că vor aloca un buget mai mare decât în 2024, această creştere reflectă mai degrabă ajustarea la inflaţie decât o intenţie de consum crescut. În acelaşi timp, 39% declară că vor cheltui o sumă similară cu cea de anul trecut, iar 21% intenţionează să reducă bugetul alocat.

Tendinţa de economisire se reflectă şi în planurile legate de oferirea cadourilor. Procentul celor care spun că vor oferi cadouri de Paşte a scăzut de la 67% în 2024 la 58% în acest an. Cei mai frecvenţi destinatari ai acestor daruri rămân copiii (67%), partenerul de viaţă (58%) şi părinţii (39%).

În ceea ce priveşte bugetul estimat pentru vacanţa de Paşte, 44% dintre români se aşteaptă să cheltuiască între 500 şi 1500 de lei, 37% sub 500 de lei, iar 14% vor aloca sume mai mari, cuprinse între 1500 – 3000 de lei.

Studiul s-a desfăşurat online în perioada 3-9 aprilie pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban şi rural. Mărimea eşantionului a fost de 1.009 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este + / -3.1% la un nivel de încredere de 95%.

Sursa: www.stiripesurse.ro

De ce schimbă astronauții culoarea costumului când pleacă și când se întorc pe Pământ

Tudor Duma, zis Maru, reţinut pentru 24 de ore în cazul decesului unui tânăr de 20 de ani, care s-a drogat în locuinţa sa. Analizele în cazul celui decedat au indicat prezenţa benzodiazepinelor, metadonei, tramadolului, canabinoizilor, 6-MAM şi alfa PVP