Patru ONG-uri angoleze, inclusiv unul afiliat Bisericii Catolice, au cerut, marţi, lui Lionel Messi şi naţionalei Argentinei să nu vină să joace la Luanda în noiembrie, ca urmare a decesului a treizeci de persoane în timpul demonstraţiilor de luna trecută împotriva creşterii preţului combustibilului.
În urma unei vizite a preşedintelui său la Buenos Aires, la 30 aprilie, Federaţia Angoleză de Fotbal a anunţat că s-a convenit asupra unui meci împotriva campionilor mondiali pentru a sărbători cea de-a 50-a aniversare a independenţei ţării din Africa de Sud.
Deşi Federaţia Argentiniană de Fotbal (AFA) a raportat vizita, aceasta nu a confirmat încă desfăşurarea meciului. Jafurile au lovit Luanda în special pe 28 şi 29 iulie, când o grevă a taximetriştilor împotriva creşterii preţurilor la combustibil a degenerat în acest gigant petrolier. Potrivit poliţiei angoleze, treizeci de persoane, inclusiv unul dintre membrii săi, au murit în violenţe, pe care aceleaşi ONG-uri le-au denunţat drept „execuţii sumare” ale forţelor de ordine.
„Această gravă criză socială are loc într-un context politic marcat de reprimarea sistematică a cetăţenilor care exprimă opinii critice”, acuză acest grup de ONG-uri, condus de Comisia pentru justiţie şi pace a Conferinţei episcopilor catolici din ţară, într-o scrisoare deschisă adresată celui care a câştigat de opt ori Balonul de Aur şi Federaţiei argentiniene de fotbal.
Potrivit poliţiei, peste 270 de persoane au fost rănite în confruntări şi 1.500 au fost arestate.
„Investirea a milioane de dolari într-un eveniment sportiv când mii de oameni suferă de foame, când spitalele se prăbuşesc şi când represiunea este în creştere nu este o prioritate legitimă, este o insultă la adresa demnităţii umane”, au declarat organizaţiile, care au făcut apel la «Pulga» să facă un „gest curajos, etic şi umanitar” cerând „anularea” meciului.
Potrivit Băncii Mondiale, o treime din cei 36 de milioane de locuitori ai Angolei trăiesc sub pragul sărăciei. MPLA, care conduce ţara de la independenţa faţă de Portugalia în 1975, se confruntă cu o provocare alimentată de inflaţia galopantă – aproximativ 20%, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI) – şi de şomajul persistent de aproape 30%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INE).
