Siegfried Lenz este unul dintre cei mai importanți autori germani ai perioadei postbelice. În opera sa, Siegfried Lenz combină ambițios destinele umane cu problemele sociale ale acelor vremuri, examinând, totodată, critic istoria Germaniei. Experiența totalitarismului a devenit una dintre cele mai importante teme ale sale, încă de la primul său roman, ‘Es waren Habichte in der Luft’ și deosebit de impresionant în probabil cea mai cunoscută lucrare a sa, ‘Deutschstunde’. În același timp, însă, a ieșit în evidență și cu povestiri umoristice și povești de dragoste tandre, notează https://www.ndr.de/.
Scriitorul s-a născut pe 17 martie 1926, fiind fiul unui vameș din Lyck, un orășel din Prusia Orientală (astăzi, orașul Elk, Polonia). După absolvirea liceului, a fost înrolat în marină. Cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului, Lenz a dezertat, fiind luat prizonier de război de către englezi. A fost eliberat și a ajuns în Hamburg, unde a studiat literatura, filosofia și limba engleză. Încă din timpul studiilor a lucrat ca redactor pentru ‘Die Welt’ și NDR (Norddeutscher Rundfunk, un serviciu public de radio și televiziune).
Primul său roman, ‘Es waren Habichte in der Luft’, care a fost publicat în 1951, a reușit să cucerească atât criticii cât și cititorii, arătând o capacitate uimitoare de a lega destine umane și probleme sociale într-un mod ambițios din punct de vedere literar, dar care în același timp nu neglijează nevoile unui public larg. S-a hotărât să demisioneze de la slujba sa și să devină scriitor independent.
Încă de la început, Siegfried Lenz a reflectat asupra interacțiunilor dintre literatură și societate, a analizat condițiile și funcția scrierii sale și și-a sondat poziția de artist în cadrul proceselor politice. Prin urmare, opera sa este caracterizată de examinarea problemelor socio-critice (de exemplu, ‘Der Man im Strom’, 1957, sau ‘Brot und Spiele’, 1959) și de cel de-al Treilea Reich și procesele sale, potrivit https://www.siegfriedlenz-stiftung.org/.
Cel mai mare succes al lui Lenz a fost romanul ‘Deutschstunde’, publicat în 1968, pe care mulți l-au înțeles ca o examinare artistică eliberatoare a acestui subiect. Cartea a fost adaptată într-un film, a devenit lectură obligatorie în școli și a atins o mare popularitate și la nivel internațional. Cu un prim tiraj de peste 700.000 de exemplare, acest roman a asigurat și independența economică a scriitorului. Până în ziua de azi, povestea unui polițist care monitorizează interdicția prietenului său de a picta în timpul național-socialismului este o expunere captivantă a unui simț al datoriei pervertit.
Au urmat alte mari romane precum ‘Das Vorbild’ (1973), ‘Heimatmuseum’ (1978), ‘Der verlust’ (1981), ‘Exerzierplatz’ (1985), ‘Die Auflehnung’ (1994), ‘Landesbühne’ (2009), care l-au făcut pe Siegfried Lenz unul dintre cei mai importanți autori germani contemporani, alături de scriitori precum Heinrich Böll, Günter Grass și Martin Walser.
Opera lui Lenz cuprinde toate genurile literare: piese de teatru (‘Zeit der Schuldlosen’, 1961; ‘Das Gesicht’, 1964; ‘Versuchssubject’, 2009), piese de teatru radiofonice (‘Haussuchung’, 1967) și eseuri (‘Mutmaßungen über die Zukunft der Literatur’, 2001). A publicat culegeri de nuvele precum ‘So zärtlich war Suleyken’ (1955), ‘Lehmanns Erzählungen’ (1964) și ‘Der Geist der Mirabelle’ (1975).
Cărțile lui Siegfried Lenz au fost traduse în aproximativ 30 de țări și 22 de limbi și au un tiraj de peste 25 de milioane de exemplare.
A primit numeroase distincții pentru opera sa, printre care Premiul ‘Gerhart Hauptmann’, Premiul ‘Thomas Mann’, Premiul pentru Pace al German Book Trade, Premiul Goethe al orașului Frankfurt pe Main, Premiul ‘Lev Kopelev’ pentru Pace și Drepturile Omului, precum și titlurile de cetățean de onoare al landului Hamburg, al landului Schleswig-Holstein și al orașului natal. Aceste premii au fost acordate, pe de o parte, operei literare a lui Siegfried Lenz, dar au lăudat întotdeauna și angajamentul autorului.
Mai amintim lucrările: ‘Schweigeminute’ (2008), ‘Landesbühne’ (2009), ‘Die Maske’ (2011) și ‘American Diary’ (2012). Multe dintre cărțile sale au fost ecranizate.
Siegfried Lenz s-a stins din viață pe 7 octombrie 2014, la vârsta de 88 de ani, înconjurat de familia sa, la Hamburg.
Începând din noiembrie 2014, din doi în doi ani, este acordat prestigiosul Premiu pentru literatură ‘Siegfried Lenz’, atribuit unor scriitori internaționali ‘a căror activitate creativă este apropiată de spiritul lui Siegfried Lenz’, notează https://www.siegfriedlenz-stiftung.org/.
În 2016 a fost publicat postum romanul ‘Der Überläufer’ (‘The Defector’), scris în 1951, dar completat și revizuit de mai multe ori de autor. În 2021, o altă poveste nepublicată a fost lansată sub titlul ‘Florian, der Karpfen’, mai indică https://www.galaxus.ch/.
