Încrederea economică şi cea a consumatorilor au scăzut puternic în Europa în luna martie, potrivit datelor oficiale publicate luni, oferind noi indicii că războiul cu Iranul afectează perspectivele de creştere economică şi inflaţie, relatează CNBC.
Datele preliminare ale Comisiei Europene arată că indicatorul sentimentului economic a scăzut atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro. În UE, indicele a coborât cu 1,5 puncte faţă de luna precedentă, până la 96,7, iar în zona euro a scăzut cu 1,6 puncte, până la 96,6.
Indicatorul măsoară percepţia asupra economiei în cinci sectoare majore şi arată că şi aşteptările privind ocuparea forţei de muncă sunt sub presiune în întreaga Uniune Europeană şi în zona euro. Angajatorii din comerţul cu amănuntul, servicii şi industrie îşi ajustează planurile de angajare pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Scăderea vine după o deteriorare observată deja în februarie, însă Comisia Europeană a avertizat că datele din martie indică ”o deteriorare semnificativă a sentimentului economic”, ceea ce a îndepărtat atât indicatorul economic, cât şi aşteptările privind ocuparea de media pe termen lung de 100 de puncte.
Încrederea consumatorilor a scăzut şi ea puternic, ajungând la cel mai redus nivel din octombrie 2023. Scăderile sunt determinate în principal de reducerea accentuată a aşteptărilor privind situaţia economică generală din ţările lor.
Consumatorii au devenit mult mai pesimişti şi în privinţa situaţiei financiare a gospodăriilor în viitor şi sunt mai puţin dispuşi să facă achiziţii importante în următoarele 12 luni.
Datele vin după alte statistici care arată că producţia sectorului privat din zona euro a scăzut în martie la cel mai redus nivel din ultimele zece luni, apropiindu-se de zona de contracţie şi alimentând temerile privind apariţia unei perioade de „stagflaţie”.
În prognozele revizuite publicate pe 19 martie, Banca Centrală Europeană estimează o creştere economică de 0,9% în 2026 şi o inflaţie medie de 2,6% în acest an.
Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a declarat săptămâna trecută că instituţia monitorizează atent datele economice şi ar putea reacţiona prin majorarea dobânzilor, dacă va fi necesar.
Liderii europeni au refuzat până acum să se implice în bombardamentele lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului, considerând că războiul este unul de alegere, nu de necesitate.
Totuşi, atacurile de represalii ale Iranului şi aproape închiderea completă a Strâmtorii Ormuz au dus la creşterea preţurilor globale la energie. Ministrul apărării din Germania a avertizat săptămâna trecută că acest conflict reprezintă o „catastrofă” pentru economia mondială.
Preşedintele american Donald Trump a sugerat recent că va acorda timp unor eventuale negocieri de pace cu Iranul, prin intermediul Pakistanului, însă până în prezent nici Casa Albă, nici Teheranul nu au confirmat oficial discuţii.
În acelaşi timp, Statele Unite au trimis mii de soldaţi şi resurse militare suplimentare în regiune, semnalând posibilitatea unei ofensive terestre.
Trump a declarat într-un interviu acordat Financial Times că ar putea ”lua petrolul Iranului” şi ar putea prelua controlul asupra insulei Kharg, principalul centru de export petrolier al Iranului.
Oficialii europeni se tem că implicaţiile economice şi politice ale conflictului ar putea fi mult mai grave decât se credea iniţial.
Mujtaba Rahman, director pentru Europa la Eurasia Group, a declarat că discuţiile purtate la Bruxelles cu peste 60 de oficiali europeni arată un consens asupra mai multor puncte.
Potrivit acestuia, regimul de la Teheran are şanse mari să supravieţuiască conflictului, chiar dacă va fi slăbit, iar Iranul ar putea deveni mai radical şi mai hotărât decât înainte.
În acelaşi timp, orice efort de securizare a Strâmtorii Ormuz este puţin probabil să se concretizeze în viitorul apropiat.
Rahman avertizează că impactul economic şi politic al conflictului, inclusiv asupra stabilităţii alianţei transatlantice, ar putea fi mult mai sever decât se estimează în prezent.
Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg, a declarat că pieţele financiare par să anticipeze că acest conflict va continua cel puţin câteva săptămâni şi că situaţia ar putea deveni mai gravă pe termen scurt.
Totuşi, pieţele evită deocamdată scenariile extrem de negative, deoarece evoluţiile politice rămân imprevizibile.
”Cu Trump nu ştii niciodată exact ce se poate întâmpla. Este posibil ca peste câteva zile să anunţe rezultatul unor negocieri”, a spus Schmieding.
Potrivit acestuia, incertitudinea este extrem de ridicată, iar scenariile posibile includ atât declanşarea unei invazii terestre limitate, cât şi apariţia unui acord diplomatic, ceea ce menţine profilul de risc în creştere pentru economia globală.
