Cu șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale, francezii se declară mai pesimiști în legătură cu starea țării decât înaintea scrutinului din 2022 și așteaptă o ‘schimbare socială și politică reală’ odată cu aceste alegeri, potrivit unui studiu amplu realizat pe mai mult de 13.000 de persoane, transmite luni AFP.
Sondajul, realizat de institutul de cercetare Ipsos-BVA CESI pentru ziarul Le Monde, Centrul de Cercetare Politică al Science-Po și think tank-urile Fundația Jean Jaures și Institutul Montaigne, confirmă că în fruntea intențiilor de vot pentru primul tur, programat pe 18 aprilie, se află candidata de extremă dreapta Marine Le Pen.
Pentru aceste alegeri prezidențiale, 71% dintre francezi spun că așteaptă o ‘schimbare socială și politică reală’, comparativ cu 51% înaintea prezidențialelor din 2022, iar 54% consideră că societatea trebuie transformată în profunzime, 26% dorind ca această schimbare să fie una radicală.
Ei își manifestă pesimismul față de situația din Franța, marcată de recesiune economică și o criză gravă a finanțelor publice, trăiesc sentimente de îngrijorare (59%, față de 38% în octombrie 2021), incertitudine (51%) și, de asemenea, furie (30% în loc de 16%).
Aproape trei sferturi din populație (74%) consideră că situația țării se va înrăutăți. Înaintea alegerilor prezidențiale din 2022, doar 45% gândeau în acest fel.
În ceea ce privește intențiile de vot, acest sondaj confirmă tendința generală care arată că Marine Le Pen, candidata partidului Rassemblement national (RN), conduce detașat în primul tur (33% până la 35%).
Ea este urmată, la distanță, de candidatul de extremă stânga (La France Insoumise) Jean-Luc Melenchon sau de cel de centrul-dreapta Edouard Philippe, potrivit a șase configurații electorale testate.
În patru dintre aceste scenarii, Melenchon ajunge în al doilea tur, cotat cu 15,5% până la 17% din intențiile de vot. El este depășit de fostul prim-ministru al președintelui Emmanuel Macron doar atunci când acesta din urmă este singurul candidat al blocului central, adică în absența lui Gabriel Attal, alt fost prim-ministru centrist care și-a anunțat candidatura.
Exprimând astfel de sentimente ‘negative’ și o ‘cerere de radicalitate’ care nu a fost niciodată ‘atât de puternică’, Franța ‘bifează multe lucruri care o predispun la o schimbare populistă’, explică pentru ziarul Le Monde directorul delegat al Ipsos, Brice Teinturier, în timp ce evidențiază ‘efectul dăunător’ al dizolvării din 2024.
Totuși, ‘deși o cultură populistă se răspândește tot mai mult în țară, o schimbare nu pare inevitabilă’, apreciază el. Însă această situație îi ‘obligă pe candidații tradiționali să propună măsuri radicale’, ceea ce hrănește o ‘banalizare a populismului în Franța’ și îi ‘slăbește pe susținătorii democrației reprezentative tradiționale’, explică el.
Sondajul a fost realizat online între 3 și 9 septembrie pe un eșantion de 13.060 de francezi înscriși pe listele electorale, folosindu-se metoda cotelor. Marja de eroare se situează între 0,2 și 0,9 puncte.
